Se impune o mai bună eficiență pentru protecția lucrătorilor vulnerabili

Republica Moldova se confruntă cu crize multiple. Cumulate, efectele post-pandemie Covid-19, criza energetică și războiul din Ucraina exercită un impact economic nemaipomenit și de durată. Crizele afectează pe fiecare cetățean în parte, însă grupurile vulnerabile le resimt cel mai mult, în special, cele cu venituri mici, care fac față cu greu cos­turilor vieții.

În anul 2022, rata inflației în Republica Moldova a înregistrat o creștere cu aproa­pe 35 la sută, afectând substanțial salariile reale. Riscul sporit de sărăcie, erodarea ve­niturilor și deprecierea calității vieții rămân iminente. Salariul este cea mai importantă sursă de venit pentru majoritatea gospodă­riilor. Pentru foarte mulți cetățeni, salariul este singura sursă de existență. Doar un salariu adecvat poate să garanteze angajaților un nivel de trai decent și să reducă să­răcia.

În anul curent, Guvernul a adoptat noi reglementări cu privire la unificarea salariu­lui minim pe economie și a majorat cuantumul acestuia până la 3500 de lei, iar din 1 ianuarie 2023, acesta va fi de 4000 de lei.

Recent, un raport privind mecanismele noi de stabilire a salariului minim a fost consultat cu membrii Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective(CNCNC). La eveniment au participat președintele Confederației Naționale a Sindi­catelor din Moldova, Igor Zubcu, precum și unii președinți ai centrelor sindicale național-ramurale. Studiul propune un șir de recomandări care, odată aplicate, vor re­stabili rolul social și de protecție al salariu­lui minim, vor stabili echitatea în sistem, vor reduce discrepanța salarială dintre bărbați și femei, vor permite ajustarea nivelului salariului la nevoile angajaților și familiilor acestora.

De asemenea, studiul propune o nouă procedură de stabilire a salariului minim și consolidarea capacității tehnice a CNCNC pentru aplicarea acesteia. Documentul ana­lizează impactul salariului minim național asupra grilelor de salarizare din sectorul public și sugerează introducerea unui sa­lariu minim național care să fie deconectat de salariile generale în sectorul bugetar. Se propune și un cadru de suport pentru ela­borarea grilelor salariale sectoriale aliniate la calificările din sector. Studiul acordă o mare importanță și dialogului social, nego­cierilor colective, precum și capacității de negociere a partenerilor sociali în procesul ajustărilor salariale. Documentul a fost ela­borat de Organizația Internațională a Mun­cii (OIM).