Sclavia ia amploare în Moldova

Foto: thinkagain.ro

Fenomenul sclaviei începe să devină tot mai frecvent în Republica Moldova. Ţara noas­tră ocupă locul şase în clasamentul „Indicele global al sclaviei”, pentru anul 2013, or­ganizat de Walk Free Fundation, Australia. Cel mai recent caz de la noi a fost cel cu sirianul care a muncit forţat la o fermă de vaci din Cahul, iar apoi la una din Floreşti.

Potrivit datelor Procuraturii Generale, pe parcursul anului 2013, în ţară au fost înregistrate 269 de infracţiuni vizând trafi­cul de persoane, faţă de 440 de infracţiuni de acelaşi gen în anul 2012. Dintre persoanele traficate, 135 au fost adulţi, iar 20 au fost copii. Tot în 2013 s-a încercat să se scoată ilegal în afara ţării 15 copii. Peste 40 de dosare penale au fost deschise pentru proxene­tism. În aceeaşi perioadă, au fost trimise în judecată pentru exa­minare circa 85 de dosare penale şi a fost finalizată examinarea a 116 cauze penale din categoria traficului de persoane, în privin­ţa a 151 de inculpaţi. De aseme­nea, opt persoane recunoscute ca victime ale traficului de fiinţe umane au fost transmise către instituţiile Sistemului naţional de referire (SNR), beneficiind de asistenţă medicală, materială şi juridică.

Cum se face legea şi pentru cine?

Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) afirmă că acest fenomen nu poate fi combătut de Inspecţia Muncii, deoarece legis­laţia este una imperfectă şi ar da apă la moara celor care recurg la aceste metode ilegale de angaja­re a oamenilor în câmpul muncii. Andrei Adam, şeful Inspecţiei Muncii din cadrul Confederaţi­ei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a declarat că, pentru a face o inspecţie la o întreprin­dere, este necesar ca directorul companiei respective să fie anun­ţat în prealabil, iar autoritatea să dispună de un mandat de efectu­are a verificărilor.

Cele mai multe cazuri de muncă la negru, în comerţ, cele mai puţine, în industria hotelieră

„Noi am sesizat Biroul Interna­ţional al Muncii, deoarece, con­form Legii 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, toa­te verificările trebuie anunţate în prealabil. Noi suntem nemulţu­miţi, deoarece, dacă presupunem că pe un şantier există mai mulţi oameni care muncesc ilegal sau forţat, timp de câteva minute, aceştia vor fi duşi de acolo, o dată ce a fost anunţată o verifi­care, sau în ziua respectivă nici nu sunt scoşi la muncă. Luptăm cu munca neformală, dar de fapt ni se pun multe piedici, deoare­ce nicidecum nu putem combate acest flagel. Sperăm ca în viito­rul apropiat să fie operate unele modificări la lege, astfel încât aceasta să ne permită să interve­nim prompt şi să surprindem în flagrant pe cei care sunt forţaţi să muncească la negru. Unii au de pierdut de pe urma acestor veri­ficări întârziate, dar alţii profită din plin”, a spus Andrei Adam.

Sindicatele, gata să intervină

Unul din cele mai răsunătoare cazuri de muncă forţată s-a în­registrat în raionul Ungheni. În vara anului 2013, un grup de cro­itorese au depus o petiție la In­specţia Muncii din cadrul Confe­deraţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în care s-au plâns de condiţiile mizere în care erau nevoite să muncească.

„Plângerea a venit de la un grup de muncitori care nu au semnat petiţia, deoarece le era frică să nu fie supuși unor re­presiuni. În plângere se spunea că cei 100 de salariaţi de acolo aveau un program de lucru foar­te încărcat.

Munceau şase zile pe săptămâ­nă şi aveau liber doar de Crăciun, de Paşte şi Revelion. Încăperile nu erau aerisite, fiind nevoiţi să lucreze la temperaturi de peste 40 de grade. Pe marginea acelui caz ne-am adresat la organizaţia sindicală primară, pentru a ne convinge că este vorba de un fapt real, apoi am sesizat Inspecţia de Stat a Muncii pentru a interveni. Chiar dacă avem astfel de soli­citări, sindicatele nu pot inter­veni fără să anunţe şi Inspecţia Muncii, dar nici ei nu pot inter­veni prompt, deoarece trebuie să prevină angajatorul că vor face verificări, iar în acest răstimp toate urmele pot fi şterse”, a spus Elena Cherchilan, şef-adjunct alInspecţiei Muncii din cadrul CNSM.

Şi Dumitru Stăvilă, directorul Inspecţiei de Stat a Muncii, con­firmă spusele celor din cadrul Inspecţiei Muncii a Sindicatelor. Acesta a declarat pentru „Vocea poporului” că, din luna martie a anului 2013, le este foarte greu să depisteze cazuri de muncă ilegală sau forţată în Moldova. „Cele mai multe cazuri de muncă forţată neremunerată sau fără contract individual de muncă se înregis­trează în comerţ, apoi în agricul­tura, în industria de prelucrare, în construcţii şi în cea hotelieră. Cele mai multe nereguli au fost depistate în primul trimestru al anului trecut, deoarece o dată cu intrarea în vigoare a legii care prevede ca toate controalele să fie anunţate din timp, majoritatea agenţilor economici muşamali­zau toate cazurile şi foarte rar descopeream anumite nereguli”, a spus Dumitru Stăvilă.

În 2013, la Inspectoratul Muncii au parvenit 181 de plângeri care vizau munca forţată

Potrivit datelor oferite de re­prezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anu­lui 2013 au parvenit 3355 de plân­geri, dintre care 181 erau pentru muncă forţată neremunerată sau remunerată, dar fără contract de muncă. Astfel, în urma controa­lelor efectuate au fost descoperi­te 92 de astfel de persoane, care activau în industria comerţului, 69 de persoane munceau în agri­cultură, în domeniul prelucră­rii au fost scoase la iveală 39 de persoane, în construcţii 29, iar în serviciile hoteliere activau fără contract de muncă 21 de persoa­ne.

Pentru a preveni sclavia, re­prezentanţii Confederaţiei Naţi­onale a Sindicatelor din Moldova recomandă autorităţilor să acor­de mai multă atenţie persoanelor din grupul de risc. De asemenea, Guvernul ar trebui să instituie un sistem de compensaţii pentru victimele sclaviei moderne şi să le apere drepturile.