În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe. Discrepanța dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută este considerabilă – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe.
Cele mai sărace persoane cheltuiesc cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la șocuri economice. Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – tinerii, femeile, persoanele cu dizabilități, cele în etate – sunt expuse la inegalități sociale, în domeniile educației, sănătății, accesului la servicii de calitate, participării.
Concluziile se regăsesc în Raportul Național de Dezvoltare Umană 2015-2016, lansat de către PNUD Moldova.
Remitenţele îi salvează
Astfel, potrivit studiului, deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010, la aproape 42% în 2015.
Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la
servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.
,,În Republica Moldova, inegalitățile sunt în creștere din cauza lipsei locurilor de muncă decente, calității reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupției sistemice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului dintre bogați și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construirea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare și holistică, cât și eforturi comune”, a afirmat coordonatoarea rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Moldova, Dafina Gercheva.
Sudul ţării, cel mai sărac
Localitățile din sudul țării rămân în continuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chișinău, urmate de regiunea Nord. Dacă pentru locuitorii capitalei remitențele constituie doar aproximativ 6% din totalul veniturilor disponibile, pentru cei din Sud acestea constituie o pătrime, iar pentru cei din Nord – o cincime.
Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8%. Marea majoritate a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învățământului, în comparație cu 42,1% folosite pentru procurarea produselor alimentare.
Femeile continuă să câştige în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii. Cele mai mari decalaje salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații, industrie, artă, recreere și de agrement.
Pensionarii, cei mai vulnerabili
Cercetarea mai arată că unul dintre cele mai vulnerabile grupuri îl constituie pensionarii. Rata sărăciei în gospodăriile casnice conduse de pensionari a fost de 14,6%, ceea ce este de 1,3 ori mai mult decât media națională. Vulnerabilitatea acestei categorii de persoane este generată de pensia mică, ce reprezintă principala sursă de venit pentru acest grup de populație.
