Şanse egale vs. privilegii oferite femeilor pe piaţa muncii

Reprezentanţii Federaţiei „Agroindsind” şi-au exprimat dezacordul faţă de o iniţiativă privind abrogarea unor norme prin care este limi­tat accesul femeilor la lucrările ce implică factori de risc profesional sau ridicarea greutăţilor. În timp ce specialiştii de la Guvern spun că vor să le ofere femeilor oportunităţi de care acestea au fost lipsite ne­justificat, sindicaliştii afirmă că normele respective nu generează dis­criminare, ci protecţie.

 

Tudor Guţu, jurist-expert al Federaţiei „Agroindsind”, a precizat pentru „Vocea po­porului” că norma, care se propune acum să fie abrogată, a fost aprobată de Guvern în scopul îmbunătăţirii situaţiei femeilor, ocro­tirii mamei şi copilului şi al întăririi familiei.

Aceeaşi preocupare transpare şi din nor­mele constituţionale, iar legiuitorii moldo­veni au consacrat activităţilor desfăşurate de femei un capitol întreg din Codul muncii. Potrivit art. 248 al aceluiaşi cod, angajatori­lor le este interzisă utilizarea muncii feme­ilor la lucrări ce presupun condiţii grele şi vătămătoare, precum şi ridicarea sau trans­portarea manuală de către ele a unor greu­tăţi ce depăşesc normele maxime stabilite de cadrul normativ în vigoare.

Astfel, reprezentanţii salariaţilor îşi ex­primă temerea că, în caz de abrogare a aces­tor norme, angajatorul va avea dreptul legal să concedieze femeile care vor refuza să fie transferate, în anumite situaţii, la lucrări şi condiţii de muncă grele şi vătămătoare.

 

Drepturi şi garanţii

 

Tudor Guţu a subliniat că, prin adoptarea normelor respective, ce stabilesc anumite restricţii faţă de angajator, legiuitorii au ţi­nut cont de particularităţile fiziologice, psi­hologice şi sociale ale femeilor. Şi, de vreme ce aceste restricţii le oferă femeilor posibi­litate să beneficieze de un şir de drepturi şi garanţii suplimentare, ele nu au cum să se considere discriminate.

 

Această normă are scopul de a apăra şi menține sănătatea femeilor

 

Totodată, stabilirea unor diferenţieri, ex­cepţii, preferinţe sau drepturi pentru unele categorii de lucrători, inclusiv femei, de­terminate de cerinţele specifice unei munci sau de grija statului faţă de persoanele care necesită o protecţie socială şi juridică spo­rită, potrivit Codului muncii, nu constituie discriminare.

Din acest punct de vedere, normele le­gislaţiei muncii moldoveneşti nu contravin art. 20 din Carta socială europeană revizu­ită. Mai mult, sondajele efectuate în rândul femeilor-membre ale Federaţiei „Agroind­sind” au arătat că salariatele resping în una­nimitate iniţiativa în cauză, a adăugat Tudor Guţu.

 

Condiţii proscrise

 

De menţionat că reglementările respecti­ve se conţin în Nomenclatorul industriilor, profesiilor şi lucrărilor cu condiţii de muncă grele şi nocive, proscrise femeilor, şi în Nor­mele de solicitare maximă, admise pentru femei la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 624 din 6 octombrie 1993.

Această hotărâre le interzice tuturor con­ducătorilor de întreprinderi, organizaţii, in­stituţii şi gospodării, indiferent de tipul lor de proprietate şi formele de gospodărire, plasarea în câmpul muncii a femeilor în in­dustriile şi la procesele cu condiţii de muncă grele şi nocive, prevăzute în nomenclatorul sus-menţionat.

Totodată, ministerele şi departamentele de stat, organele autoadministrării locale, conducătorii întreprinderilor, ai instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipurile lor de proprietate şi formele de gospodărire, au fost obligaţi să transfere femeile, la cererea lor, de la lucrările prevăzute  în  nomencla­tor la altele cu condiţii  normale de muncă. În caz că plasarea din câmpul muncii con­form profesiilor sau specialităţilor lor nu a fost posibilă, femeilor le-a fost asigurată in­struirea pentru căpătarea unor noi profesii, cu menţinerea în timpul acesta a salariului mediu lunar la locul de lucru precedent.

 

Opinia experţilor

 

La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei au pre­cizat că, drept impuls pentru elaborarea pro­iectului de abrogare a Hotărârii de Guvern nr. 624 au servit comentariile experţilor la rapoartele prezentate de ţara noastră asupra aplicării unor tratate internaţionale în dome­niul drepturilor omului. Este vorba în special de Carta socială europeană revizuită.

Potrivit experţilor, existenţa unui nomen­clator de lucrări proscrise femeilor încalcă principiul libertăţii muncii şi constituie dis­criminare pe criteriu de sex.

Atât standardele internaţionale în ma­terie, cât şi actele interne adoptate în baza acestora, interzic discriminarea pe criteriu de sex în domeniul ocupării forţei de mun­că şi al raporturilor de muncă propriu-zise. Potrivit Constituţiei şi Codului muncii, orice persoană are dreptul la libera alegere a mun­cii şi nimeni, pe toată durata vieţii sale, nu poate fi obligat să muncească sau să nu mun­cească într-un anumit loc de lucru sau într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea.

 

Riscurile, eliminate

 

Astfel, cerinţele pentru executarea unei munci nu pot avea ca temei apartenenţa se­xuală a persoanei, ci doar capacitatea aces­teia de a exercita efectiv, în funcţie de pregă­tirea profesională şi starea sănătăţii, în cazul în care aceasta este relevantă.

Potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, angajatorul are obligaţia de a admi­te la muncă numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarci­nii de muncă pe care urmează să o execute. Dată fiind existenţa acestor reglementări, persoanele inapte din punct de vedere me­dical nu vor putea fi admise la muncile grele sau nocive.

Cât priveşte preocuparea pentru securita­tea şi sănătatea salariaţilor, aceasta trebuie să se manifeste nu prin îngrădirea accesului unor categorii de persoane la muncile gre­le sau nocive, ci prin măsuri de prevenire, eliminare sau diminuare a factorilor de risc profesional, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

 

Private de oportunităţi?

 

Astfel, abrogarea Hotărârii nr. 624 nu presupune implicit antrenarea femeilor în muncile care le sunt proscrise în prezent, ci doar le oferă oportunitatea de a accede la acestea, oportunitate de care au fost lipsite nejustificat până în prezent.

De asemenea, în legislaţia ţărilor euro­pene nu există norme care ar limita accesul femeilor la lucrările ce implică factori de risc profesional şi ridicarea greutăţilor. Nici ţara noastră nu poate rămâne în sfera ideilor re­strictive care au fost moştenite din trecut, ci urmează să elimine din legislaţie normele discriminatorii şi să asigure tuturor persoa­nelor oportunităţi egale de angajare în con­formitate cu standardele în materie.

În context, şi membrii Comitetului sindi­cal al SA „Franzeluţa” au expediat Federaţiei „Agroindsind” o scrisoare prin care îşi expri­mă opinia că Hotărârea nr. 624 are scopul de a apăra şi menține starea de sănătate a femeilor.

„Astăzi putem spune cu certitudine că ,la nivel de stat, este creată posibilitatea ca femeile să poată da naştere copiilor. Pen­tru aceasta, ele au nevoie să fie sănătoase. Abrogarea hotărârii respective va permite angajatorului să facă presiuni asupra feme­ilor-salariate în caz că nu vor fi în stare să îndeplinească lucrări grele şi nocive şi să le discrimineze chiar din start, de la angajare”, se spune în scrisoare.