Sancţiuni mai dure, elaborate de inspectorii de stat ai muncii

 

Sancţiunile aplicate agenţilor eco­nomici care nu respectă legea, nu achită salariile la timp sau anga­jează lucrători fără a le perfecta contracte individuale de muncă ar putea fi înăsprite în timpul ap-ropiat. Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindi­catelor din Moldova, a declarat, la o conferinţă de presă, susţinută la începutul acestei săptămâni, că reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au primit in­dicaţii ca, până la 1 mai, să elabo­reze astfel de măsuri.

 

În dialogul purtat cu reprezentanţii Gu­vernului, sindicaliştii au dat drept exemplu experienţa mai multor state vecine, precum şi cea a Germaniei, în ceea ce privește sanc­ţiunile pentru încălcarea de către angajatori a legislaţiei şi a drepturilor lucrătorilor.

„De ani de zile, abordăm problema eco­nomiei informale şi, cu părere de rău, nu sunt luate măsuri drastice ca în ţările veci­ne. În consecinţă, starea de lucruri din acest domeniu categoric nu este bună, pentru că 14-15 miliarde de lei se află în permanenţă în zona gri”, a remarcat Oleg Budza.

Preşedintele CNSM a mai dat drept exemplu şi faptul că statisticile au indicat, pentru 2014 şi 2015, un salariu mediu în sectorul bugetar mai mare cu aproximativ 700 de lei decât în cel privat, ceea ce, în opi­nia sa, reprezintă o aberaţie, o minciună.

Totodată, în ţara noastră sunt înregis­trate în prezent restanţe salariale în valoa­re de 160 de milioane de lei. În aceste con­diţii, sindicaliştii se întreabă cum ar putea oamenii să achite plăţile comunale, cele pentru grădiniţă, hrană sau transport, de vreme ce nu şi-au primit lefurile şi nu le-a fost respectat unul dintre drepturile consti­tuţionale primordiale.

 

Controale inopinate

 

Reprezentanţii sindicatelor au abordat în cadrul discuţiilor cu factorii guvernamen­tali şi problema dreptului inspectorilor de stat ai muncii de a efectua controale inopi­nate. Acest drept este garantat de conven­ţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de ţara noastră, dar este îngrădit în prezent de legislaţia naţională.

Scopul urmărit de sindicate este ca lo­curile de muncă să fie verificate, pentru a fi depistate şi înlăturate riscurile de acci­dentare sau îmbolnăvire a angajaţilor. Cu toate acestea, doar în cazul a 19 la sută din locurile de lucru existente au fost evaluate riscurile respective.

Oleg Budza s-a arătat îngrijorat de faptul că

mulţi oameni lucrează în condiţii grele şi nocive, fără a fi conştienţi de acest lucru. În consecinţă, mulţi dintre ei se aleg cu tot felul de maladii, intoxicaţii şi chiar cancer şi, de multe ori, riscă să nu-şi mai poată re­cupera sănătatea.

 

Drepturi pentru lucrători

 

O altă iniţiativă a sindicatelor ţine de instituirea unor tichete de masă pentru lu­crători. Este vorba despre alocarea de către angajatori a unor mijloace financiare a câte 50-60 de lei zilnic pentru fiecare salariat, bani care nu vor fi impozitați, după exem­plul altor ţări.

Săptămâna trecută, a avut loc prima şe-

dinţă a experţilor în această chestiune. Ast­fel, în 2016, urmează a fi elaborată baza normativă, pentru ca, de la 1 ianuarie 2017, tichetele de masă să devină o realitate pen­tru ţara noastră, a subliniat Oleg Budza.

În timpul apropiat, reprezentanţii sin­dicatelor preconizează să se întâlnească şi cu ministrul Justiţiei, pentru a discuta despre posibilitatea instituirii în ţara noas­tră a unor instanţe specializate în litigii de muncă.

„În prezent, apar diferite probleme în ceea ce priveşte soluţionarea litigiilor de muncă. Şi, ca să ajungă mai puţine dosare de acest fel la CEDO, e mai bine să creăm condiţii pentru a le rezolva în ţara noastră”, a opinat Oleg Budza.

Preşedintele CNSM a mai pledat în con­text pentru sporirea alocaţiilor bugetare către fondul forestier, în condiţiile în care mijloacele necesare pentru întreţinerea acestei ramuri sunt insuficiente şi se re­curge la suplimentarea lor pe seama tăierii pădurilor.

 

Este important

să avem în ţara noastră un nivel cât mai înalt

de salarizare

 

La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepre­şedinte al CNSM, a accentuat că, în prezent, pentru majoritatea lucrătorilor moldoveni principala sursă de venit este salariul şi, de aceea, este important ca în ţara noastră să existe un nivel cât mai înalt de salarizare.

Sergiu Sainciuc s-a referit, în context, la salariul minim pe ţară, care este în pre­zent de doar 1000 de lei şi constituie sub 22 la sută din cel mediu pe economie pentru 2015. Salariul minim pe ţară nu a fost mo­dificat de la 1 octombrie 2014.

La o recentă şedinţă a Consiliului Gene­ral al CNSM, a fost adoptată o declaraţie cu privire la majorarea salariului minim pe ţară. În caz că acest lucru nu se va întâmpla, majoritatea bugetarilor nu vor fi cuprinşi de majorările salariale ce vor fi operate în anul curent, a opinat Sergiu Sainciuc.

O modalitate de sporire a nivelului de salarizare este şi preconizata majorare, în­cepând cu 1 mai anul curent, de la 1900 la 2100 de lei a cuantumului minim garantat în sectorul real al economiei. În acest scop, a fost elaborat un proiect de hotărâre a Gu­vernului, care a fost avizat pozitiv de repre­zentanţii CNSM.

 

Două niveluri minime de salarizare

 

Sergiu Sainciuc a constatat că, în prezent, în ţara noastră există două niveluri minime de salarizare, unul în sectorul public şi al­tul în cel real al economiei. În sectorul real, salariul minim va fi de peste două ori mai mare decât în cel bugetar, ceea ce nu este corect. Or, ţara noastră a ratificat standar­dele internaţionale, care prevăd că pentru o muncă egală trebuie să existe şi o remu­nerare egală.

Totodată, începând cu 1 aprilie, au fost indexate pensiile şi alte prestaţii de asigu­rări sociale de stat. Astfel, pensia minimă pentru limita de vârstă va constitui 949 de lei sau aproape un salariu minim. Dacă acesta nu va fi majorat, s-ar putea întâm­pla ca, în anul viitor, pensia minimă pentru limita de vârstă să fie mai mare decât sala­riul minim, ceea ce nu este corect, pentru că cel care munceşte trebuie să dispună de o motivare a muncii mai mare.

Sergiu Sainciuc a mai afirmat că sindica­tele vor cere şi în continuare ca salarul mi­nim pe ţară să fie majorat. El a citat drept argument şi faptul că acest indicator este cel mai scăzut la nivelul Uniunii Europene, pe când la cel al Comunităţii Statelor Inde­pendente se află pe unul din ultimele trei sau patru locuri.

 

Menţinere a nivelului salariilor

 

Un instrument important de îmbunătă­ţire a nivelurilor de venituri ale populaţi­ei este politica bugetar-fiscală. Proiectul acesteia pentru 2016 nu prevede majorarea scutirilor personale ale celor care achită impozite pe venit.

De aceea, reprezentanţii CNSM au so­licitat ca, în cazul în care nu va fi majorat salariul minim pe ţară, cel puţin să fie sta­bilite scutirile personale mai mari pentru lucrători, ca metodă indirectă de menţinere a nivelului salariilor. În caz că acest lucru nu va fi acceptat, inflaţia va micşora la ma­ximum veniturile reale ale lucrătorilor.

În context, Sergiu Sainciuc a mai men­ţionat că, după ce anul trecut a avut loc o pauză în dezvoltarea dialogului social, în 2016, acest dialog s-a înviorat la nivel naţi­onal şi de ramură. Astfel, a avut loc o şedin­ţă a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, iar săptămâna viitoare, membrii acesteia urmează să se întruneas­că din nou.

„Ne-am înţeles cu partenerii sociali să avem întâlniri sistematice. Premierul a pro­mis ca, o dată la două luni, să ne întâlnim şi să discutăm problemele ce ţin de protecţia social-economică a lucrătorilor. Am conve­nit ca toate problemele să fie abordate la o masă de discuţii, de negocieri şi să fie solu­ţionate într-un mod amiabil”, a mai remar­cat Sergiu Sainciuc.