Salariul minim în Republica Moldova în anul viitor ar putea fi de 5000 de lei – cu o mie de lei mai mult decât în prezent și cu 850 mai puțin decât cer sindicatele. Aceasta cifră a fost agreată, promovată de reprezentanții Ministerului Finanțelor la ultima ședință a Co-misiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC).
Propunerea autorităților a fost susținută și de către Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a insistat, în repetate rânduri că salariul minim în țară trebuie să fie de 5850 de lei. Subiectul respectiv urmează însă a fi examinat și în cadrul ședinței CNCNC din 12 decembrie curent.
„Noi am venit cu o propunere și judicioasă, dar și conform cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în UE. În cazul nostru, argumentele au vizat inclusiv faptul că 5850 de lei permit, totodată, salariatului să iasă și la o pensie minimă, iar în cazul a 5000 de lei, acest lucru nu este asigurat. Da, este vorba de încă un efort al statului de 550 de milioane de lei în plus. Eu cred că resursele umane care au mai rămas în Republica Moldova merită acest efort. Aș vrea să evaluăm bine riscu-rile. Dacă nu facem acest efort, o să câștigăm puțin pe termen scurt sau vom pierde mai mult. Revendicarea de 5850 de lei nu este un moft al nostru, dar noi vedem aici o soluție pentru piața forței de muncă din Re-publica Moldova. De aceea, insistăm să mai fie examinată propunerea noastră anume din punct de vedere al evaluării riscurilor, pentru că nefăcând un efort acum, riscăm să pierdem mult mai mult”, a menționat, în cadrul, ședinței, Igor Zubcu, președintele CNSM.
„Mereu voi fi pentru pensii mai mari, pentru salarii mai mari, dar trebuie să nu cădem în altă extremă. Totuși, salariul minim a fost crescut cu o mie de lei, este un efort substanțial. Nu e normal să spunem că 5000 nu e bine, pentru că, dacă vom ajunge la 5850 de lei, uite atunci migrația forței de muncă se va opri, se vor rezolva problemele. Nici chiar așa. Dacă vom merge pe această cifră, vom crea probleme în altă parte în bugetul public, iar noi nu vedem o altă oportunitate. Riscuri sunt și pe de o parte, și de alta. Vom avea salariați care vor lucra pe norma întreagă, dar în documente vor fi cu norma de 0,5. Propunerea noastră este să avem un document draft, pe care să-l discutăm mai pe larg pe 12 decembrie”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.
Precizăm că, din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat până la doar 4000 de lei.
Soluționarea litigiilor de muncă, tergiversate
Un alt subiect abordat în cadrul ședinței a fost cel cu privire la litigiile de muncă. Deși norma legală prevede că acestea trebuie rezolvate în cel mult 30 de zile lucrătoare, realitatea este alta. Însă practica acu-mulată de instanțele de judecată demonstrează că termenul de soluționare a litigii-lor individuale de muncă depășește cu mult perioada stabilită de lege, chiar peste 36 de luni.
În anul 2022, au fost soluționate 23 de astfel de litigii, iar cele care depășesc du-rata de 24 de luni de examinare au fost 37 de litigii, cu 15 cazuri mai multe decât în anul 2021, când au fost înregistrate 22 de litigii. Potrivit lui Eugen Covrig, șeful Departamentului juridic al CNSM, acest număr ne face să credem că fie se înregistrează puține litigii, fie că angajații nu merg în instanță, fiind descurajați de acest termen mare de soluționate a litigiilor.
„Dar cred că cea mai potrivită concluzie este aceea că părțile raporturilor de muncă nu au încredere, s-au dezamăgit de modul în care sunt soluționate litigiile în instanțele judecătorești și anume din cauza tergiversării excesive a acestor termene de soluționare”, a relevat Eugen Covrig.
Această realitate cruntă, a modului de soluționare a litigiilor individuale de muncă, este cunoscută de mult timp, inclusiv în urma studiilor efectuate pe parcursul ultimilor ani, unul fiind realizat chiar de CNSM (în 2016), împreună cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova. Rezultatele ace-lui studiu au remarcat faptul că, pentru Re-publica Moldova, specializarea judecători-lor, precum şi perfecționarea mecanismului de soluționare a litigiilor individuale şi a conflictelor colective de muncă, a devenit un imperativ al timpului.
Încercând să facem economie și să câștigăm puțin pe termen scurt, riscăm să pierdem mai mult
Pentru realizarea acestui obiectiv, CNSM a propus Parlamentului Republicii Moldo-va, precum şi Ministerului Justiției, diverse soluții, precum ar fi crearea instanțelor de judecată de tipul tribunalelor muncii sau a completelor de judecată specializate în litigii de muncă. Un alt mecanism eficient pentru soluționarea litigiilor individuale de muncă, considerat de CNSM și propus Parlamentului, este cel bazat pe experiența Lituaniei, care reprezintă, de fapt, un proces de soluționare extrajudiciară. În scopul realizării acestui obiectiv, având la bază experiența Lituaniei în domeniul soluționării litigiilor individuale de muncă, una de succes și de la care am putea prelua unele practici bune, CNSM a înaintat partenerilor sociali (Guvern, Patronate) propunerea, sub forma unui proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii adoptat în 2003. Proiectul respectiv având drept scop accelerarea și simplificarea procedurii de soluționare a litigiilor individuale de muncă prin inter-mediul comisiilor pentru soluționarea litigiilor individuale de muncă create în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă. Deocamdată, potrivit lui Eugen Covrig,
În ceea ce privește revizuirea și actualiza-rea conținutului Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, sindicaliștii au menționat că în anul curent au prezentat Ministerului Finanțelor un pachet voluminos de propuneri care vizează îmbunătățirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar, stabilirea unei valori de referință unice pentru a asigura o echitate pentru salariați.
„În acest an, noi am prezentat Ministerului Finanțelor un pachet de propuneri de modificare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Am avut o întrevedere cu ministrul și am discutat pe marginea acestor modificări. În cadrul acestor întrevederi, ministrul ne-a spus că, până la finele anului, va fi elaborată o concepție de revizuire a legii, conținând ceea ce ne dorim să modificăm în lege. Nu știm care este situația, dar CNSM și-ar dori să participe la nivel tehnic, atunci când se realizează aceste modificări și dacă există un grup de lucru, să fim și noi invitați să participăm la discuții. Momentele pe care le-am înaintat Ministerului Finanțelor se referă la valoarea de referință. Noi promovăm stabilirea unei singure valori de referință, pentru că sistemul care există nu este unitar. Un alt element vizează salariul minim. Ar fi bine să se asigure un salariu minim unic pentru toată țara. Sunt niște prevederi care se referă și la stabilirea performanțelor. Mecanismul care este acum nu este unul tocmai bun, pentru că aduce conflicte în unele întreprinderi. Trebuie să discutăm și aici și să vedem cum putem să îmbunătățim legislația sub acest aspect”, a adăugat Sergiu Iurcu, consilier superior al Departamentului protecție soci-al-economică al CNSM.
De asemenea, participanții la ședință au discutat pe marginea proiectului de lege cu privire la optimizarea poverii fondului salarial care stabilește principiile și acțiunile care pot fi puse la discreția angajatorilor din RM pentru optimizarea poverii impuse acestora de legislație în legătură cu fondul de salarizare. Potrivit reprezentanților Patronatului, scopul legii respective este reducerea muncii nedeclarate și a ponderii achitării „salariului în plic”, iar în consecință îmbunătățirea situației în economia națională, precum și majorarea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.
