Foto: delasuper.ru
Republica Moldova se află printre statele din regiune cu un decalaj imens dintre salariul minim legal și minimul de subzistență decent estimat. Cel mai mic salariu net nu ajunge nici măcar la 30% dintr-un minim de trai decent estimat, potrivit studiului „Sectorul de îmbrăcăminte din Europa de Est și Turcia: salarii la limita sărăciei”, realizat de organizația Clean Clothes Campaign.
Despre aceasta s-a discutat în cadrul conferinței cu genericul „Salarii la limita sărăciei: cum putem îmbunătăți situația angajaților din sectorul de îmbrăcăminte”, organizată de Friedrich-Ebert-Stiftung în R. Moldova (FES) și AO „Gender-Centru”, în parteneriat cu Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară și Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS).
Studiul scoate în evidență salariile la limita sărăciei și condițiile de muncă îngrozitoare cu care se confruntă lucrătorii din industria de îmbrăcăminte din regiune, inclusiv din Republica Moldova. Cercetarea mai scoate în evidență numeroase și variate încălcări ale legii, precum și diverse practici de furt salarial.
Industria de îmbrăcăminte din Republica Moldova este un angajator şi exportator esențial al economiei moldoveneşti. Aproximativ 80-90% din articolele de îmbrăcăminte sunt produse în cadrul schemei ,,Zona de prelucrare şi comerţ către exterior». Acest fapt denotă că fabricile din Moldova, practic, doar furnizează forţă de muncă ieftină, lucrătorii fiind nevoiţi să muncească în sectorul de îmbrăcăminte în lipsa altor oportunităţi. Locurile de muncă cu salarii atât de mici mai degrabă creează sărăcie decât luptă împotriva ei, este una din concluziile principale ale studiului „Sectorul de îmbrăcăminte din Europa de Est și Turcia: salarii la limita sărăciei”.
Oleg Budza, președintele CNSM, a subliniat că ramura industriei ușoare are
perspective și poate prospera, dacă aceasta va fi considerată prioritară. „Pentru sindicate, este important să fie respectate regulile de joc, să nu fie promovată sclavia, mai ales că în industria ușoară activează preponderent femei, care sunt expuse unor riscuri mai mari de exploatare la locul de muncă. Acolo unde sunt semnate și respectate contractele colective de muncă, asemenea nelegiuiri nu au loc”, a conchis Oleg Budza.
Una dintre probleme este că la multe întreprinderi chiar şi din industria uşoară nu sunt organizaţii sindicale. Pe de o parte, muncitorii se plâng că li se încalcă drepturile, iar pe de altă parte, nu au în spate organizaţii care ar putea să le promoveze drepturile”, a declarat Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta ONG-ului „Gender–Centru”.
„Ceea ce ţine de sectorul îmbrăcăminte, vreau să menţionez că dialogul social există, se desfăşoară, a fost încheiată o convenţie colectivă. Lucrul cel mai important constă în faptul că, la nivelul partenerilor sociali, sindicate și patronate, poate să se discute, să se negocieze şi să se stabilească un salariu cu mult mai mare decât cel care este garantat de către stat”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM.
„Soluțiile ar fi modificarea legislaţiei Republicii Moldova, astfel ca industria uşoară să devină atractivă pentru forţa de muncă tânără care pleacă în continuare peste hotare”, a explicat Alexandra Can, preşedinta Asociației Patronale din Industria Ușoară. Ea mai susține că „oferirea creditelor pe termen lung, până la 30 de ani, cu o rată a dobânzii preferenţială, ar fi o soluție bună, achitarea diferenţei asumându-şi-o statul. Iar angajatorul ar putea să-i ofere facilități, rata dobânzii să o achite pentru angajatul său, care ar urma să fie deductibilă şi neimpozabilă”. Astfel, a conchis Alexandra Can, ar avea de câștigat și salariatul, și angajatorul, și statul.
Conferința și-a propus să sensibilizeze opinia publică privind situația angajaților din sectorul de îmbrăcăminte din Republica Moldova, precum și inițierea discuțiilor cum poate fi îmbunătățit dialogul social care să contribuie la schimbarea situației lucrătorilor din industria ușoară. La eveniment au participat reprezentanți ai orga-nizațiilor sindicale, angajatorilor din industria ușoară, ministerelor de resort și ai ONG-lor.
