Foto: broentilframtiden.com
Mesajul dnei Sharan Burrow, secretarul general al ITUC, cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii Decente, marcată la 7 octombrie.
Dragi colegi,
Majoritatea dintre dvs., bănuiesc, deja au planificat activitățile care vin să marcheze Ziua Muncii Decente.
Aveți cumva intenția să sensibilizați opinia publică asupra problemei sclaviei și corupției, a angajărilor lipsite de protecție și a remunerării insuficiente, asupra tentativelor guvernelor de a încălca legislația muncii și asupra unor litigii cu unele dintre corporațiile mari? Or, toate aceste fenomene sunt consecința lăcomiei corporațiilor.
Businessul mare este de părerea că munca nu-i decât o marfă și că respectarea drepturilor salariaților are un impact negativ pentru afacere. Iar guvernele noastre iau aminte la astfel de opinii.
Situația este de așa natură că, din anul 1980 și până în prezent, PIB-ul mondial s-a triplat, iar inechitatea a atins în același timp un nivel record. Însă, de fapt, salariații nu beneficiază de bunăstarea pe care chiar ei o generează. Tot mai mulți salariați ajung în plasele celor mai bogate companii din lume care preferă să-i angajeze „la negru”. Muncind în astfel de condiții, ei nu beneficiază de garanții de muncă, în schimb, au parte de un program prelungit al zilei de muncă, pentru care sunt remunerați cu niște salarii mizere, sunt siliți să lucreze în condiții de risc și să vină în contact cu produse periculoase.
Lumea se află la un moment de cotitură. Astfel, 60 la sută din comerțul global este generat de businessul mare, care, fără pic de jenă, aplică modelul de afaceri bazat pe exploatare și pe încălcarea drepturilor omului în cadrul lanțurilor de livrări. Pentru șefii marilor corporații, drepturile salariaților, ale celor din țară sau de peste hotare, nu înseamnă nimic.
Președinții unor companii mari urmează să analizeze cu atenție acel model de afaceri pe care-l gestionează. Ei ar trebui să fie la curent că, în cele mai multe cazuri, profiturile lor sunt generate de niște salarii atât de mici, încât angajații nici nu reușesc să existe din retribuția oferită, de riscurile de securitate care se soldează inevitabil cu traumatisme și decese la locul de muncă, de evaziune fiscală, dar și de poluarea solului și a apei. Însă, oricum, în urma campaniilor de lobby desfășurate de către corporații, guvernele acceptă totuși încălcarea legii în fața căreia acestea de fapt ar trebui să răspundă.
Când observăm peste tot cazuri de atentare asupra legislației muncii, retribuției, pensiilor și garanțiilor de ocupare, atunci e clar că ne confruntăm cu un inamic comun – lăcomia corporațiilor.
Lumea a rămas fără niște repere morale
Atunci când Rina din Filipine, angajata fabricii de textile, mi se plânge că nu-i poate spune fiului său de 12 ani dacă va reuşi sau nu să vină acasă să-l hrănească şi să-i spună „noapte bună”, deoarece este nevoită să lucreze peste program fără avertizare, eu nu consider acesta un exemplu de muncă decentă!
Atunci când bărbaţii care prind fructe de mare, pentru majoritatea dintre noi sunt transformaţi în robi în apele teritoriale ale Indoneziei, muncind cu lunile fără a avea un loc de trai şi în condiţii insalubre, ei nu au nici o speranţă la muncă decentă.
Dacă cele mai importante organizaţii internaţionale, precum FIFA, supuse criticilor pentru corupţie, consideră firesc să desfăşoare campionatul mondial de fotbal în ţări unde sclavia este legalizată, lumea şi-a pierdut reperele morale.
Muncitorii şi familiile acestora au suferit destul: 94% dintre oameni vor garantarea drepturilor de muncă la baza comerţului global, 94% vor reguli mai stricte privind responsabilitatea corporaţiilor privind remunerarea şi condiţiile de muncă. Şi noi toţi ne pronunţăm contra sclaviei şi corupţiei în FIFA.
Oricare ar fi planurile pentru campania de Ziua Muncii Decente din acest an, vă rugăm să le desfăşuraţi sub deviza: „Să punem capăt lăcomiei corporaţiilor!”.
Munca decentă, reducerea inechităţii, eradicarea sclaviei, protecţia mediului înconjurător – toate aceste obiective cer norme juridice.
Rugăm liderii mondiali să stabilească aceste reguli juridice şi să le respecte. Dacă fiecare ţară va chema corporaţiile mari la responsabilitate în afaceri atât în interiorul ţărilor lor, cât şi pe plan internaţional, am putea pune punct lăcomiei corporaţiilor şi forţa economia globală să funcţioneze întru binele majorităţii, dar nu al unui procent al celor mai bogaţi.
Dacă guvernele vor opta pentru instituţii puternice pe piaţa muncii, care să asigure repartizarea echitabilă a bunăstării prin remunerarea minimă şi negocieri colective în baza garanţiei fundamentale a libertăţii de asociere, am putea reduce inechitatea şi pune capăt lăcomiei corporaţiilor.
Şi dacă guvernele vor face prioritară protecţia socială minimă pentru cetăţenii lor – venitul de bază şi servicii sociale, care asigură dezvoltarea şi pacea în societate, interminabila cursă în linie descendentă va înceta şi noi vom reuşi să restabilim echitatea economică.
Suntem uniţi în tendinţa comună de a pune capăt lăcomiei corporaţiilor. Să declarăm acest lucru sus şi tare pe 7 octombrie!
Cu un salut solidar,
Sharan BURROW
Sharan Burrow, secretarul general al ITUC
