Preşedinţi ai centrelor sindicale naţional–ramurale, responsabili de domeniul organizare, au participat recent, la o masă rotundă, în cadrul căreia s-au derulat discuţii pe marginea studiului „Provocări ce însoţesc racordarea sindicatelor din Moldova la rigorile Uniunii Europene: reprezentativitatea şi legitimitatea organizaţiilor sindicale”. Acest document a fost realizat de către Institutul Muncii în cadrul Proiectului „Consolidarea organizaţională a sindicatelor”, implementat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova cu suportul organizației sindicale olandeze CNV Internationaal.
Din start, autorul studiului, Liliana Posţan, vicedirector al Institutului Muncii, doctor în pedagogie, a stăruit să le explice participanţilor la masa rotundă că eficienţa dialogului social depinde de existenţa unor reguli transparente şi comprehensive, ce vizează condiţiile de reprezentativitate. Dumneaei a relevat că respectiva lucrare serveşte drept „ materie pentru reflecţie” în vederea sensibilizării sindicatelor din Moldova privind lacunele şi lipsa de practici parteneriale în domeniul dialogului social. Or, experienţa europeană ce ţine de dialogul social, precum şi prevederile Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, denotă necesitatea stabilirii unor reguli transparente şi clare privind premisele reprezentativităţii, ale legitimităţii partenerilor sociali.
Principalele provocări din domeniu
Din păcate, a constatat Liliana Posţan, legislaţia ţării noastre cu privire la dialogul social nu conţine nici un criteriu care ar putea fi aplicat la nivelul organizaţiilor sindicale. Aceasta reprezintă o lacună legislativă, consideră dumneaei, îndeosebi în contextul în care reprezentativitatea constituie un atribut important al organizaţiilor sindicale şi patronale, care conferă statutul de partener social împuternicit să reprezinte drepturile şi interesele membrilor acestora la scara parteneriatului social instituţionalizat. Unde mai pui că şi Organizaţia Internaţională a Muncii afirmă că aplicarea slabă a negocierilor colective în sectorul privat, lipsa criteriilor de reprezentativitate a partenerilor sociali, conţinutul sărac al acordurilor colective şi perceperea limitată a rolului guvernului în negocierile colective au fost raportate acum câţiva ani drept principalele provocări în domeniul dat.
 |
Eficienţa dialogului social depinde de existenţa unor reguli transparente şi comprehensive |
De aceea, în viziunea Lilianei Posţan, pentru a nu admite reculul dialogului social, mai cu seamă din perspectiva eventualelor modificări ale legislaţiei, este nevoie de studii şi poziţii argumentate şi consensuale ale partenerilor sociali în ceea ce priveşte criteriile calitative şi cantitative de reprezentativitate a partenerilor de dialog social.
Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a remarcat că studiul este deosebit de util mai cu seama din perspectiva mişcării sindicale din Republica Moldova. Întrucât reprezentativitatea şi legitimitatea reprezintă nişte provocări în contextul rigorilor legislaţiei Uniunii Europene, ce derivă din Acordul de asociere RM-UE. Dumnealui a specificat că, de fapt, aceste două principii sunt actuale pentru mişcarea sindicală la momentul de faţă, în virtutea faptului că organizaţiile sindicale, la nivel naţional, ramural şi teritorial, sunt implicate în mod plenar în procesul de consultări şi negocieri colective.
