Foto: itsafez.com
Se aşteaptă că folosirea sporită a roboților și a tehnologiilor sofisticate va duce la pierderea a circa 5,1 milioane de locuri de muncă până în 2020 în primele 15 economii ale lumii, care acoperă aproximativ 65 la sută din forța de muncă globală, se arată într-un studiu publicat cu ocazia organizării Forumului economic mondial de la Davos (Elveția).
Astfel, în următorii cinci ani vor fi pierdute 7,1 milioane de locuri de muncă care vor depăși cu mult cele două milioane de locuri de muncă create în urma noilor modificări de pe piața muncii. Concluziile raportului arată că în fiecare industrie vor fi pierdute locuri de muncă, dar impactul va fi diferit, astfel că cele mai afectate sectoare vor fi cel al sănătății, al energiei și al serviciilor financiare.
Ce se poate face pentru a preveni catastrofa pe piaţa globală a muncii, care ar determina lichidarea a milioane de locuri de muncă? Soluţia vine din Suedia, unde, după ce un cămin de bătrâni a recurs la un experiment de reducere a zilei de lucru la şase ore, mai mute instituţii din această ţară au început să renunţe la programul de lucru de 8 ore pe zi. Mai mult ca atât, această tendinţă a fost preluată nu doar de instituţiile, agenţii economici din sectorul public, dar şi din cel privat. Astfel, multe companii mici spun că, deşi implică costuri mai mari, pe fondul necesităţii de a angaja mai mulţi oameni, reducerea zilei de lucru poate creşte productivitatea, diminuându-se în acelaşi timp rotaţia personalului.
Presa străină precizează că, după un secol în care în Suedia programul de lucru a fost redus gradual, vacanţele extinse şi vârsta de pensionare micşorată, recent s-a înregistrat o creştere a programului de lucru pentru prima dată în istorie, potrivit lui Roland Paulsen, cercetător la Universitatea din Lund. Oamenii lucrează mai mult, însă acest lucru nu are neapărat implicaţii pozitive, susţine Paulsen. „Munca a devenit un scop în sine. Productivitatea s-a dublat din anii ’70 ai secolului trecut, astfel încât teoretic avem posibilitatea de a reduce ziua de lucru chiar şi la patru ore. Estimarea costurilor unor astfel de scheme este o sarcină dificilă“, afirmă Birgitta Olson, profesor la Universitatea Lund.
Muncind mai puţin, oamenii vor cheltui mai mult
Şi chinezii au hotărât să reducă programul de lucru, pentru că… nu au timp să cheltuiască banii! Tocmai pentru a încuraja consumul pe piaţa internă, oficialii din această ţară îşi propun să reducă programul de muncă. De exemplu, municipalitatea Chongqing, o zona cu aproximativ 30 milioane de locuitori din sud-vestul Chinei, este prima care va aplica un nou program săptămânal de muncă de doar 4 zile şi jumătate, pentru a vedea dacă măsura va revitaliza economia zonei respective.
Cu o clasă de mijloc în continuă dezvoltare, Beijingul a decis, în luna august anul trecut, în Consiliul de Stat, ca una dintre măsurile menite să stimuleze consumul pe piaţa internă sa fie cea a
extinderii week-end-ului. Logica pare imbatabilă în acest context, chipurile, oferă-le oamenilor timp liber şi ei îl vor folosi pentru a băga bani în economie. Modelul care urmează a fi aplicat în municipalitatea Chongqing pare să-i inspire şi pe liderii din regiunile Hebei si Jiangxi, care speră că un asemenea program de lucru redus să conducă la creşterea veniturilor obţinute din turism.
Creşte gradul de satisfacţie a muncii
De altminteri, China nu este singurul exemplu în care programul clasic de muncă suferă modificări. Companii din sectorul tehnologic din întreaga lume au anunţat că vor să treacă la o schemă de patru zile de lucru pe săptămână, pentru a creşte gradul de satisfacţie la locul de muncă. O parte dintre analişti consideră că un program de muncă redus ar putea spori productivitatea angajaţilor şi, implicit, obţinerea unor venituri mai mari de către angajatori.
