Reformarea sistemului de pensii nu mai suferă amânare

Alex Kremer, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, a declarat nu de­mult că reforma sistemului de pensii din Re­publica Moldova, înfăptuită la sfârşitul seco­lului trecut, de altminteri, finanţată de Banca Mondială, a făcut ca rata medie de înlocuire, raportul dintre mărimea medie a pensiei şi cea a salariului pe ţară, să coboare la cel mai scăzut nivel din regiune. Astfel, după ce a fost schimbată formula de calculare, în 1998, o pensie în Republica Moldova a ajuns să valoreze cât 27 la sută din salariul mediu pe ţară, ceea ce reprezintă, potrivit lui Alex Kremer, cea mai mică rată de înlocuire din Europa şi Asia Centrală.

 

Pentru comparaţie, până la operarea schimbărilor în sistemul re­distributiv de pensii, adică până la realizarea ultimei reforme, mărimea unei pensii medii în Republica Moldova constituia aproape 45 la sută din salariul mediu pe ţară. După 1999, în ţara noastră nu a fost efectuată reevalua­rea salariilor din care se calculează pensiile, fapt ce a condus la scăderea drastică a ratei de înlocuire, a generat o creştere a diferen­ţelor dintre pensiile calculate până şi după reforma de la sfârşitul anilor ”90 ai secolului trecut. Mai mult ca atât, precizează acesta, actualul sistem de pensii îi favorizează pe lu­crătorii din sectorul agricol, care, deşi achită contribuţii mici la bugetul asigurărilor socia­le de stat, din care se plătesc pensiile, benefi­ciază de aceleaşi pensii ca şi salariaţii din alte domenii care achită contribuţii mai mari.

 

Doar 30 la sută plătesc contribuţii, însă toţi primesc pensii

 

Dat fiind faptul că pensiile în ţara noas­tră sunt stabilite după criteriul solidarităţii, ceea ce înseamnă că persoana cu contribu­ţii medii şi mari la bugetul asigurărilor so­ciale de stat plăteşte şi pentru beneficiarul care achită mai puţin sau poate deloc. Astfel încât, oricât de mult ai plăti, totuna nu vei primi pensie mai mare decât persoana care a contribuit simbolic la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Din această cau­ză, consideră experţii Băncii Mondiale, creş­te ispita de a nu plăti contribuţiile în bugetul asigurărilor sociale de stat, ceea ce conduce la crearea unui deficit enorm în sistemul de pensii.

 

Republica Moldova are cea mai mică rată de înlocuire din Europa şi Asia Centrală

 

De exemplu, susţin aceştia, dacă, în 1999, cheltuielile pentru pensii constituiau 4,4% din produsul intern brut al ţării, apoi, anul trecut, cota acestora se ridica la 7,5%. Între timp, numărul contribuabililor s-a micşorat cu mai bine de 40 la sută. În con­secinţă, veniturile care se acumulează în bugetul asigurărilor sociale nu ajung pentru plata pensiilor. În prezent, deficitul de bani publici pentru pensii este de 10%, după cal­culele Băncii Mondiale în Moldova, şi este acoperit din bugetul de stat. Datele acestei instituţii financiare internaţionale arată că doar aproximativ 30 la sută din populaţia aptă de muncă a ţării efectuează contribu­ţii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în timp ce aproape toate persoanele în vârstă primesc pensii.

 

Pensii exagerate pentru indivizi privilegiați

 

O mare deficienţă a sistemului actual de pensii din Republica Moldova, în viziunea reprezentanţilor Băncii Mondiale, o consti­tuie tratamentul preferenţial al unor grupuri de persoane, ceea ce creează o inechitate. Funcţionarii publici, procurorii, membrii Guvernului, ai Parlamentului, care repre­zintă aproape 11 la sută din numărul total al pensionarilor din ţară, beneficiază de pensii speciale, pentru achitarea cărora se cheltu­ieşte circa 13% din fondul de pensii al ţării. Deşi în ultima vreme s-a făcut câte ceva pen­tru convergenţa pensiilor acestor demnitari şi funcţionari spre pensiile ordinare, oricum constată experţii Băncii Mondiale în Repu­blica Moldova, numărul persoanelor care beneficiază de pensii speciale trebuie redus în mod categoric, pentru a micşora costurile sistemului de pensii.

În lipsa unei reforme şi a unei îmbunătă­ţiri a activităţii de conformare faţă de obliga­ţiile de contribuabil al bugetului de asigurări sociale de stat, cred experţii Băncii Mondia­le, pensiile vor fi şi mai mici. În opinia aces­tora, decalajul dintre câştigurile angajaţilor şi pensii va creşte, din care cauză sistemul de pensii din ţară nu va fi sustenabil. Drept urmare, în următorii 20-30 de ani, mărimea pensiei medii ar putea să scadă de la 27%, cât este în prezent, până la 13% din salariul mediu pe ţară. Scăderea ratei de înlocuire va conduce la diminuarea ponderii sistemului de pensii în produsul intern brut al ţării.

 

Cum poate fi salvat sistemul de pensii?

 

Pentru a nu permite micşo­rarea catastrofală a pensiilor şi a salva sistemul de pensii din Republica Moldova, reprezen­tanţa Băncii Mondiale în Mol­dova recomandă recurgerea la reforme. În primul rând, se insistă ca să fie schimbată formula de calculare a pensiei prin restabilirea principiului de reevaluare a câştigurilor salariale din care se calculează pensiile şi indexarea acestora în funcţie de evoluţia inflaţiei. Graţie acestor două măsuri, care corespund celor mai bune practici internaţionale, se va consolida puterea de cumpă­rare a persoanelor în etate, va fi asigurată stabilitatea fiscală, va fi respectat raportul echili­brat dintre contribuţiile şi be­neficiile sistemului de pensii.

O altă măsură recomanda­tă de Banca Mondială ţinteşte majorarea vârstei de pensionare. Pentru în­ceput, se propune ca şi femeile să se pensi­oneze la aceeaşi vârstă cu bărbaţii, adică la 62 de ani, după care vârsta de pensionare să fie mărită pentru ambele categorii până la 65 de ani.

În acelaşi timp, Banca Mondială manifestă ezitare în ce priveşte aplicarea pilonului II de pensii, ceea ce înseamnă că fiecare persoană va primi o pensie în funcţie de contribuţiile pe care le-a făcut la bugetului asigurărilor so­ciale de stat. Se argumentează că punerea în practică a principiului acumulativ presupune anumite riscuri, precum majorarea datoriei sistemului de pensii, deturnarea mijloacelor băneşti pe fundalul extinderii corupţiei, pia­ţa financiară rudimentară din ţară. În afară de acestea, experţii acestei instituţii financi­are internaţionale presupun că costurile de tranziţie de la criteriul solidarităţii la cel acu­mulativ vor fi mari şi de lungă durată.

 

Sindicatele aprobă doar o parte din măsurile BM de reformare a sistemului de pensii

 

Maria Creminscaia, consultant principal, expert în probleme financiare şi social-eco­nomice al Confederației Naţionale a Sindi­catelor din Moldova (CNSM), explică că mă­surile propuse de Banca Mondială privind reevaluarea salariilor din care se calculează pensiile şi indexarea acestora în funcţie de evoluţia inflaţiei sunt rezonabile, accepta­bile. Cu atât mai mult cu cât CNSM de mai mulţi ani insistă pentru modificarea actualei formule de calculare a pensiei şi de majorare a pensiilor în funcţie de creşterea preţurilor.

În acelaşi timp, dumneaei a ţinut să evi­denţieze că sindicatele s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva majorării vârstei de pensionare. Or, explică Maria Creminsca­ia, speranţa de viaţă pentru bărbaţi în ţara noastră nu depăşeşte cu mult 65 de ani. Ast­fel încât, dacă s-ar accepta această măsură de reformă a sistemului de pensii, numărul bărbaţilor, beneficiari ai sistemului de pen­sii, ar scădea în mod catastrofal.

Desigur, majorarea vârstei de pensiona­re nu este cea mai inspirată soluţie a Băncii Mondiale. Mai ales dacă avem în vedere că sunt rezerve enorme de suplimentare a ve­niturilor pentru bugetul asigurărilor sociale, precum asanarea sectorului informal al eco­nomiei ţării. Or, potrivit Biroului Naţional de Statistică, aproape o treime din populaţia ocupată a ţării are un loc de muncă informal. Adică nu plăteşte impozite, alte taxe fiscale, inclusiv contribuţii pentru sistemul de pen­sii. Readucem aceste sute de mii de angajaţi în sectorul real al economiei şi reuşim nu doar să salvăm sistemul de pensii al ţării, ci și să mărim în mod considerabil veniturile persoanelor în etate.