Reforma spitalicească: Sindicatele cer garanții sociale pentru lucrătorii medicali

Reforma spitalicească, despre care se vorbește de mai bine de 10 ani, a stârnit reacții aprinse în societate. În timp ce oficialii aduc argumente în favoarea „reformei”, managerii de spitale și sindicatele au rezerve în privința reușitei acesteia. 

Reorganizarea sectorului spitali­cesc va demara în luna iulie curent şi se va încheia în 2024. Refor­ma va fi implementată cu supor­tul Guvernului și al partenerilor internaționali. Potrivit proiectului Reformei spitalicești prezentat de Ministerul Sănătății, din 71 de spi­tale vor rămâne doar 19. În timp ce guvernanții ne vorbesc despre fa­cilitarea accesului la medicină, teh­nologii avansate, la servicii de cali­tate, Federația Sindicală „Sănătatea” abordează problema respectării drepturilor salariaților. Întrebarea de bază pe care o pune sindicatul e ce se va întâmpla cu corpul medical.

„Desigur că guvernarea încearcă să ne convingă pe noi toți că nu va fi disponibilizat nici un sala­riat. Evident, trebuie să-i credem pe partenerii noștri, dar am vrea ca toate garanțiile să fie puse pe hâr­tie. Astfel încât noi, reprezentanții salariaților, să putem garanta că aceștia vor avea locuri de muncă decente și vor fi remunerați cum se cuvine”, a menționat Igor Zubcu, vicepreședinte al Federației Sindica­le „Sănătatea”.

În RM vor fi instituite 19 spitale noi. Potrivit datelor prezentate de ministrul Sănătăţii, Ruxanda Glavan, 11 instituții medicale vor fi declarate spitale regionale, patru – centrale, trei – specializate și un spital univer­sitar. Toate instituţiile se vor subor­dona Ministerului Sănătății.

Conform sursei citate, noile instituții vor fi create în baza spitalelor raionale, mu­nicipale, republicane și departamentale existente. Fiecare spital dintre cele 19 va reuni sub un 

management comun câte­va instituții medicale spitalicești, care vor avea statut de spitale locale.

Opt spitale regionale vor fi instituite în nordul, centrul şi sudul țării, iar trei – în mu­nicipiul Chişinău. În cadrul acestor instituții vor funcționa departamente de medicină internă, chirurgie generală, pediatrie, boli infecțioase, ginecologie şi obstetrică, dota­te cu echipament medical performant. Un spital regional va acorda asistență medica­lă pentru cel mult 300 de mii de locuitori.

În municipiul Chișinău vor exista două spitale regionale pentru adulți şi unul pen­tru copii. O instituție va fi fondată în baza Spitalului Clinic Municipal numărul 1 şi spitalele din raioanele Ialoveni şi Străşeni. A doua instituție va reuni Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” şi spitalele din raioanele Anenii Noi şi Criuleni.

Spitalul regional pentru copii va fi insti­tuit în baza Spitalului Clinic Municipal pen­tru copii numărul 1, Spitalul Clinic Munici­pal „Valentin Ignatenco” şi Spitalul de Boli Infecțioase pentru Copii.

Cele patru spitale centrale vor fi insti­tuite în municipiile Chişinău şi Bălți. Este vorba despre Spitalul central al mamei și copilului, Spitalul central de urgență, Spi­talul central polivalent şi Spitalul central Bălți. În aceste instituții vor fi tratate cele mai complicate cazuri.

Spitalul central de urgență va fi instituit în baza Institutului de Medicină Urgentă, Spitalului Clinic de Ortopedie și Traumato­logie şi Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”.

Din componența Spitalului central poli­valent vor face parte Spitalul Clinic Repu­blican, Centrul Republican de Diagnostic, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul de Cardiologie, Institutul Onco­logic, Spitalul de dermatologie și boli co­municabile.

Spitalul Central Bălți va fi fondat în baza instituțiilor medicale spitalicești din mu­nicipiul Bălți și raioanele Drochia, Fălești, Glodeni, Râşcani şi Sângerei. Fiecare spital central va deservi până la un milion de lo­cuitori.

Potrivit conducerii Ministerului Sănătății, cele trei unități cu statut de spitale speci­alizate vor fi: Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Narcologie, Institutul de Ftiziopneumolo­gie și Spitalul Republican pentru îngrijiri cronice.

Proiectul privind reformarea spitalelor mai prevede crearea unităților de primiri urgente în toate instituțiile spitalicești, re­formarea sistemului de recepționare şi co­ordonare a apelurilor din cadrul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, instruirea personalului medical, Crearea Unității de Implementa­re și Monitorizare a reformei spitalelor şi achiziționarea ambulanțelor.

În prezent, în Republica Moldova func-ționează 71 de spitale publice. Dintre acestea, doar 15 se subordonează Minis­terului Sănătății. Celelalte instituții sunt gestionate de autoritățile publice locale și centrale.

Poziția sindicatelor

La baza reformei stau mai multe stu­dii din 2004 și până în prezent, pentru care statul a cheltuit sume impunătoa­re de bani. Ideea principală a reformei spitalicești este să fie construită o rețea națională de spitale eficiente. „Noi am moștenit rețeaua spitalicească încă de pe timpurile sovietice. Acea structură era va­labilă însă la o finanțare practic nelimitată din partea statului. Potrivit ultimelor date statistice, populația țării constituie peste două milioane. Pe an ce trece, populația este în scădere și noi trebuie să eficienti­zăm aceste resurse”, a declarat Oleg Cre­ciun, viceministru al Sănătății.

Sindicatele nu sunt împotriva reformei, doar că acestea susțin că până în prezent au doar un tablou general. „Deocamdată, noi vedem că se reduc un șir de instituții. De exemplu, dacă vor fi 11 spitale regio­nale, ne întrebăm, de exemplu, de câți chi­rurgi va fi nevoie și dacă cei din spitalele raionale se vor încadra toți în schemele noi”, a menționat Igor Zubcu, vicepreşe­dinte al Federaţiei Sindicale ,,Sănătatea”.

De asemenea, unii specialiști vor fi nevoiți să facă naveta. Sindicatele își pun întrebarea dacă le vor fi restituite cheltuie­lile pentru transport. În același timp, apare problema: cât de sigură este deplasarea până la locul de muncă, ce se va afla la o distanță considerabilă și dacă nu va fi su­pus riscului de a nimeri în accidente rutie­re, fiind după o zi istovitoare de muncă.

„Este un aspect social, de muncă, dar pe noi ne interesează foarte mult”, a declarat Igor Zubcu. Apoi adăugă: „Un alt aspect este faptul că în prezent noi nu avem regi­uni. Mulți ne întreabă pe ce principii se va face repartizarea, pe principii de sănătate, pe principii de administrare publică?”.

Sindicatele susțin că au o sumedenie de chestiuni care trebuie puse la punct împreună cu guvernul. Cert este un lu­cru: reprezentanții salariaților din sistemul medical nu se vor liniști până când nu vor avea tabloul clar și vor fi siguri că vor fi respectate drepturile fiecărui angajat din sistem.