Protestele pedagogilor, susţinute de toate sindicatele de ramură

Reprezentanţii tuturor sindicatelor de ramură din ţara noastră s-au declarat solidari cu acţiunile de pro­test iniţiate de Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Şti­inţei. La o recentă şedinţă a Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, ei au decis să susţină revendicările înaintate Guver­nului, Parlamentului şi Preşedintelui ţării noastre.

Acestea ţin, în principal, de majorarea de la 1000 de lei până la nivelul minimului de existen­ţă, de aproximativ 1800 de lei, a salariului minim pe ţară, pre­cum şi cu 50 la sută a salariului de funcţie al personalului didac­tic şi ştiinţifico-didactic.

Cu referire la termenul de o lună – o lună şi jumătate, soli­citat de Guvern pentru identi­ficarea soluţiilor necesare, Oleg Budza, preşedintele CNSM, a apreciat că, dacă vor da dova­dă de insistenţă, sindicaliştii au toate şansele să obţină satisface­rea revendicărilor înaintate.

În context, preşedinţii federa­ţiilor sindicale au decis să ceară majorări salariale nu doar pen­tru lucrătorii din învăţământ, ci pentru toţi angajaţii din sfera bugetară. În acest scop, ei vor insista să fie desfăşurate nego­cieri intense la care să participe specialişti din structurile guver­namentale şi sindicale, precum şi să fie întocmit un plan de lu­cru, cu sarcini şi termene con­crete de realizare.

Mai mulţi lideri sindicali au opinat că majorările salariale pot fi obţinute doar prin reven­dicări şi presiune pe Guvern, care întotdeauna a încercat să tărăgăneze soluţionarea acestei probleme, pentru ca ulterior să se poată eschiva de la rezolvarea ei.

Conducătorii federaţiilor sin­dicale de ramură au convenit ca 

fiecare dintre aceste structuri să analizeze şi să decidă în ce mod vor susţine acţiunile de protest anunţate de FSEŞ care urmează să se desfăşoare sub formă de pichetare a Guvernului şi Par­lamentului. Astfel, acest suport ar putea consta din mobilizarea unui anumit număr de partici­panţi la acţiunile stradale, exper­tiză în cadrul negocierilor etc.

În această ordine de idei, Mihail Laşcu, preşedintele Sin­dicatului „Viitorul”, a afirmat că reprezentanţii structurii în cauză susţin pe deplin acţiunile de protest şi că vor asigura atât participarea unui anumit număr de persoane la pichetare.

Pentru solidaritate cu sindi­catele din educaţie s-a pronunţat şi Sergiu Bernevec, preşedintele Federaţiei „Agroindsind”, care a subliniat că printre membrii acestei structuri sunt şi angajaţi din sistemul de învăţământ.

În opinia sa, este inadmisi­bil ca, pentru o normă deplină de muncă, angajaţilor să le fie achitat un salariu lunar mai mic de minimul de existență. În consecinţă, reprezentanţii sin­dicatelor vor cere Guvernului ca acest lucru să fie prevăzut în mod expres în norma legală, iar răspunderea pentru îndeplini­rea acestei stipulări să fie pusă pe seama angajatorilor.

Zădărnicirea promisiunilor goale

Reprezentanţii Guvernului au încercat de mai multe ori să amâne soluţionarea probleme­lor legate de majorarea salarii­lor în sistemul bugetar, inclusiv prin aceeaşi metodă a solicitării unor perioade de meditaţie, a remarcat Vlad Canţîr, preşedin­tele Federaţiei „Sindasp”. Misi­unea sindicatelor este însă de a obţine satisfacerea revendicări­lor şi de a respinge promisiunile deşarte.

„Mai mult, este necesar ca în activitatea grupului de lucru, care va identifica măsurile nece­sare pentru majorarea salariilor şi va elabora planul de acţiuni necesare în acest scop, să par­ticipe şi experţi din partea sin­dicatelor. În caz contrar, există riscul ca soluţiile ce vor fi oferite de Guvern să fie doar de faţadă şi ca, ulterior, salariaţii să se tre­zească cu noi majorări de taxe şi impozite” , a subliniat Veaceslav Rufala, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Energetică şi Industrie.

În acelaşi timp, Ana Selina, preşedinta Federaţiei „Sindind­comservice”, a propus ca la dis-

cuţiile legate de majorarea sa­lariilor să fie revendicate şi mă­suri orientate spre dezvoltarea economiei naţionale, ca instru­ment de creştere a nivelului de bunăstare.

La rândul său, Nicolae Garaz, preşedintele Federaţiei Sindica­le a Lucrătorilor din Cultură, a subliniat că în discuţiile purta­te cu Guvernul să fie abordată şi situaţia angajaţilor din acest domeniu, care sunt în prezent cei mai dezavantajaţi dintre bu­getari.

Majorarea salariului tarifar pentru prima categorie de sala­rizare se referă la toţi angajaţii din sfera bugetară. Sergiu Sain­ciuc, vicepreşedinte al CNSM, a specificat că, pe lângă majorarea acestui cuantum până la mini­mul de existență, reprezentanţii Guvernului mai examinează şi posibilitatea ca această creştere să fie de 20 la sută.

În acest caz, ar fi nevoie de mijloace bugetare suplimentare de aproximativ 53 de mln. de lei lunar sau peste 600 de mln. de lei anual. Cu referire la cererea de majorare cu 50 la sută a sala­riilor de funcţie ale cadrelor di­dactice, Guvernul invocă faptul că, în fiecare an, din 1 septem­brie, are loc indexarea acestor lefuri, în funcţie de evoluţiile salariului mediu pe economie, lucru care în acest an ar putea nici să nu fie necesar.