Foto: green-report.ro
Ţara noastră şi-a asumat angajamentul de a proteja sănătatea umană și mediul împotriva emisiilor de mercur și ale compușilor acestuia. În acest scop, Parlamentul a ratificat, recent, Convenţia de la Minamata cu privire la mercur, iar decretul privind promulgarea legii pentru ratificarea acestui tratat internaţional a fost publicat, de curând, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
În legătură cu aceasta, potrivit autorităţilor statului, de la 1 ianuarie 2021, pe teritoriul ţării noastre va fi interzis importul și exportul de produse cu adaos de mercur.
Reprezentanţii Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au participat, începând din 2015, la un proiect privind implementarea Convenţiei de la Minamata cu privire la mercur.
Produse periculoase
Conform statisticilor, deși ţara noastră nu produce mercur, anual, pe piața internă sunt plasate un șir de produse ce au în componenţa lor acest element chimic. Printre ele se numără: barometrele, higrometrele, manometrele, termometrele etc., care, dacă nu sunt trata-te cum se cuvine, prezintă un risc sporit.
În calitate de autoritate națională responsabilă de evaluarea și cuantificarea surselor de poluare cu mercur, de elaborarea cadrului legislativ și instituțional, precum și de creare a infrastructurii necesare în acest scop, a fost desemnat Ministerul Mediului.
În Republica Moldova nu există, în prezent, o
întreprindere de profil care să colecteze mercurul. Din acest considerent a fost planificată crearea unui centru de gestionare a deșeurilor periculoase. Misiunea acestui centru ţine şi de reducerea impactului negativ al deşeurilor respective asupra mediului și a sănătății umane.
Puţină informare
Moldovenii sunt informaţi insuficient despre impactul pe care îl are substanța naturală neradioactivă, deşi este cea mai toxică de pe planeta noastră. Chiar și un singur atom de mercur ajuns în organism poate fi extrem de dăunător. Pătrunderea mercurului în organism este posibilă pe trei căi: prin inhalarea vaporilor, prin alimente şi chiar prin contactul cu pielea.
Mercurul este un element chimic natural care se găsește în cantități mici în aer, apă, sol și în corpurile tuturor viețuitoarelor. Mercurul elementar și compușii săi sunt toxici pentru sistemul nervos, cel reproductiv, endocrin și cardiovascular.
Atât mercurul, cât și compușii săi, nu pot fi distruși și persistă în mediu pentru o perioadă îndelungată de timp. Emiterea repetată a mercurului din corpurile de apă și din sol prelungește semnificativ persistența lui în natură.
Istoria problematicii
În 1956, în orașul Minamata, de pe litoralul Japoniei, oamenii de știință au identificat o concentrație sporită a poluării cu metilmercur. Aceasta era cauzată de activitatea unei uzine chimice, care a deversat, în perioada 1932-1968, în Golful Minamata o mare cantitate de ape industriale poluate, încărcate cu compuși de mercur. Aceştia au contaminat peștii, ca apoi efectul să se resimtă, începând cu 1956, şi asupra oamenilor şi să se soldeze cu mii de decese.
În 1956, a fost identificat primul om cu simptomele afecțiunii, care a fost numită ulterior boala Minamata. La oameni, simptomele otrăvirii cu mercur constau în: mișcări necontrolate ale membrelor, diminuarea funcțiilor motorii, vorbire îngreunată, tulburarea vederii și a auzului, care sunt urmate de comă și apoi de deces. Acest accident a fost considerat una din cele mai grave catastrofe ecologice cauzate de activitatea umană.
Dată fiind dimensiunea și im-portanța problemei, negocierile care au fost lansate în scopul elaborării unui instrument juridic privind mercurul au durat cinci ani. Perioada negocierilor s-a finalizat cu organizarea, în perioada 10-11 octombrie 2013, a Confe-rinței Plenipotențiare din Kumamoto, Japonia, la care au participat peste o mie de reprezentanți din 140 de țări.
