Propunerile CNSM privind unele aspecte ale reformei sistemului de pensii din țară

7. Majorarea acumulărilor în bu­getul asigurărilor sociale de stat

Agricultura este un  sector cu cel mai mare număr de persoane ocupate din eco­nomie, de circa 30% din totalul populației ocupate, iar din aceasta, doar 12% de per­soane sunt ocupate la unitățile economi­ce din sectorul agricol, restul activând în gospodăriile proprii sau fiind ocupați in­formal.

Experții internaționali care au analizat sistemul de pensii din Republica Moldo­va confirma cu certitudine că scăderea numărului de contribuabili în sistemul public de asigurări sociale de stat pe par­cursul ultimilor ani a fost determinată și de faptul că, începând cu anul 2009, per­soanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole care lucrează terenul în mod individual se asigură benevol pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru anul 2016, contribuția constituie o sumă fixă de 1752 de lei, ceea ce reprezintă peri­oada asigurată care se include în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă și a ajutorului de deces.

Până în anul 2009, persoanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agri­cole care lucrează terenul în mod indivi­dual achitau obligatoriu contribuții de asi­gurări sociale pe unitate grad-hectar.

Trecând persoanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole care lucrează terenul în mod individual la asi­gurare benevolă pe bază de contract indi­vidual încheiat cu Casa Națională de Asi­gurări Sociale, plătind pentru fiecare an contribuția de asigurări sociale de stat în mărimea aprobată  anual prin Legea bu­getului asigurărilor sociale de stat, ceea ce le acordă dreptul la pensia minimă și ajutorul de deces, acestea de asemenea rămân „pe spatele” statului la atingerea vârstei de pensionare, pretinzând pensie minimă.

Din 233,8 mii de proprietari de te­renuri agricole înregistrați în Registrul deținătorilor individuali de terenuri și 152,4 mii de fondatori de întreprinderi individuale, persoane fizice care au luat în arendă sau în folosință terenuri cu destinație agricolă pe bază de contract, s-au asigurat în mod individual în anul 2015 numai 1263 de persoane, achitând contribuții la bugetul de asigurări sociale de stat de 3,4 mln. de lei. Pe parcursul  a opt luni ale anului 2016, au încheiat con­tracte numai 395 de persoane sau de trei ori mai puțin, achitând doar circa 1,7 mln. de lei.

În același timp, legislația actuală pre­vede un tarif al contribuțiilor de asigurări sociale de stat mai scăzut pentru sectorul agricol de

28%, din care 6% sunt achitate de salariat, 16% – de angajator și 6% sunt compensate din mijloacele bugetului de stat. Doar pe parcursul anilor 2012-2015, transferurile de la bugetul de stat pentru compensarea diferenței de tarif în secto­rul agrar au crescut cu circa 24,7%.

De menționat că de la sectorul agricol au fost calculate în anul 2015 contribuții în valoare de 347,3 mln. de lei (inclusiv 3,4 mln. de lei sub formă de taxă fixă) și 45,4 mln. de lei au fost compensate de la bugetul de stat, în total – 392,7 mln. de lei, ceea ce constituie doar 4,2% din suma totală a contribuțiilor achitate.

Din aceste contribuții se plătesc toate tipurile de prestații de asigurări sociale (pensii, indemnizații pentru incapacita­tea temporară de muncă, indemnizații de maternitate, pentru îngrijirea copilului, ajutor de șomaj, indemnizații pentru re­cuperarea capacității de muncă, ajutoare de deces). Dacă pentru plata pensiei pen­tru limita de vârstă în anul 2015 au fost direcționate 71% din contribuții, atunci din contribuțiile acumulate din fondul de salarizare pentru lucrătorii din agricul­tură, pentru plata pensiilor urmau să fie îndreptate doar circa 246,6 mln. de lei, pe când suma pensiilor achitate lucrătorilor din agricultură depășește 2,8 mlrd. de lei, ceea ce constituie 31,5% din cheltuieli pentru plata pensiilor tuturor pensionari­lor din sistem.

Aceasta a condus la o redistribuire disproporțională a resurselor bugetului asigurărilor sociale de stat în favoarea lu­crătorilor din agricultură și în defavoarea  persoanelor asigurate din alte ramuri ale economiei.

Pentru a ameliora situația la ca­pitolul dat, propunem restabilirea asigurării obligatorii a persoanelor fizice – proprietari sau arendași de terenuri agricole care lucrează tere­nul în mod individual și fondatorii de întreprinderi individuale, per­soane fizice care au luat în arendă sau folosință terenuri cu destinație agricolă pe bază de contract.

Pentru a acumula mijloace financiare suplimentare, propunem introducerea în Codul fiscal a normei de impozitare cu TVA la importul și livrarea pe terito­riul Republicii Moldova a mijloacelor de transport, în special, pentru crearea fon­dului de subvenționare a pensiilor din agricultură.

8. Formula de calcul a pensiei și îmbunătățirea ratei de înlocuire (gradual pe ani), un  obiectiv posibil – majorarea pen­siei medii pentru limită de vârstă la cel puțin minimul de subzistență pentru pen­sionari (eșalonare pe ani)

Formula actuală de calculare a pensiei pentru limită de vârstă prevăzută de Legea 156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat nu corespunde în măsură deplină principiilor sistemului public de asigurări sociale și determină înlocuirea neadecvată a salariului. Mai mult decât atât, formula de calcul aplica­tă, care este compusă din două părți afe­rente perioadelor de până la 01.01.1999 și după 01.01.1999 nu este transparentă și creează confuzii beneficiarilor de pensii, lipsindu-i de posibilitatea de a determina de sine stătător corectitudinea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă.

Totodată, formulele de calculare a pen­siei pentru limită de vârstă nu prevăd ac­tualizarea venitului mediu lunar asigurat, care se devalorizează esențial pe parcursul anilor în raport cu inflația. Lipsa acestui mecanism determină, în mare măsură, reticența contribuabililor față de sistemul de pensii și îi descurajează să contribuie la acesta prin plata contribuțiilor.

În situația creată, modificarea formulei actuale de pensii este extrem de impor­tantă, inclusiv pentru garantarea realizării dreptului constituțional al persoanei la un trai decent.

Pentru a asigura o rată de înlocuire conform standardelor prevăzute de actele internaționale, precum este și Codul eu­ropean de securitate socială, formula de calcul ar trebui să constea din două com­ponente: pensia de bază acordată pentru toți beneficiarii de pensii și pensia contri­butivă.

Formula de calcul al pensiei pentru li­mita de vârstă trebuie să țină cont de valo­rizarea veniturilor obținute de salariat pe parcursul activității de muncă și stimula­rea menținerii mai îndelungate a acestuia pe piața forței de muncă.

Actualmente, pensia pentru limita de vârstă se calculează prin aplicarea unui coeficient de 1,4% din venitul mediul lu­nar asigurat pentru fiecare an de cotizare realizat din stagiul necesar, iar dacă stagiul depășește 30 de ani (la 1 iulie 2020, pen­tru bărbați va constitui 35 de ani), pentru fiecare an în plus, se aplică coeficientul de 2% din venitul mediu lunar asigurat.

Unul dintre indicatorii principali ce ca­racterizează nivelul de asigurare cu pensii este rata de înlocuire a venitului pierdut. În anul 2015, rata de înlocuire a salariu­lui mediu în cazul pensiilor pentru limi­ta de vârstă a constituit 25,8%. Conform estimărilor efectuate, rata de înlocuire în fiecare an va scădea cu 0,5 puncte pro­centuale, cu condițiile creșterii salariului mediu anual cu 8,7% și creșterii indicilor prețurilor de consum cu  5% și va constitui în anul 2046 doar 12,4%. Astfel,  rata de înlocuire a salariului pierdut este pentru moment de două ori mai mică decât stan­dardele internaționale minime, iar peste 29 de ani aceasta se va micșora încă  de două ori.