Propunerile CNSM privind unele aspecte ale reformei sistemului de pensii din țară

 

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova consideră că siste-mul de pensii la momentul actual constituie una dintre cele mai impor­tante probleme de ordin social-economic din țara noastră. Sistemul ac­tual de pensii propune participanților săi un nivel de asigurare foarte modest, care nu oferă persoanelor de vârstă înaintată, persoanelor cu dizabilități și altor categorii de persoane inapte de muncă resursele ne­cesare pentru viață.

 

Rata medie de înlocuire a venitului pier­dut este în permanentă descreștere. Dacă, în anul 2012, rata de înlocuire a salariului mediu în cazul pensiilor pentru limită de vârstă era de 28,4%, în anul 2015, acest in­dicator a constituit doar 25,8%.

Tendința generală de menținere pentru o perioadă îndelungată a unei rate joase de înlocuire indică o scădere a nivelului de acoperire și de compensare a veniturilor pierdute, fiind de două ori mai mică decât standardele internaționale minime, inclu­siv cele prevăzute de Codul European de Securitate Socială, semnat de Republica Moldova la 16.09.2003, și nu rezolvă pro­blema fundamentală a sistemului de asigu­rări sociale – garantarea unui nivel de trai decent pentru pensionari.

Criza demografică și accentuarea proce­sului de îmbătrânire a populației pun în di­ficultate durabilitatea sistemului de pensii. În doar zece ani, coeficientul îmbătrânirii populației a crescut cu tocmai 3,5 puncte procentuale, de la 13,2% în anul 2006 la 16,7%  în anul 2015.

Tendințele demografice au avut un im­pact negativ asupra formării ofertei  pe piața muncii, care au fost determinate și de migrația masivă a forței de muncă peste hotare. Migrația a influențat negativ piața forței de muncă și, în același timp, a redus numărul de persoane asigurate, având un impact păgubitor asupra stabilității financi­are a sistemului de asigurări sociale.

Pe parcursul anilor 2012-2015, numărul populației active și al persoanelor ocupa­te s-a redus cu 10,4% și, respectiv, 10,5%, în timp ce numărul total al pensionari­lor a crescut cu 10,5%, fapt ce a condus la creșterea presiunii financiare asupra per­soanelor ocupate în economie. Raportul dintre contribuabili la sistemul de asigurări sociale de stat și beneficiari de pensii a co­borât de la 1,3 în anul 2006 la 1,2 în anul 2015.

Economia subterană și achitarea salari­ilor „în plic”, care se estimează la 30-40%, are consecințe grave, care se resimt nu doar în sistemul de asigurări sociale, dar și în alte sectoare ale societății.

Legislația în vigoare prevede stabilirea pensiilor în condiții avantajoase pentru unele categorii de pensionari (vârsta de pensionare, stagiul de cotizare, formula de calcul a pensiei), fapt ce duce la o inechitate socială.

Veniturile din contribuții de asigurări so­ciale de stat nu ajung pentru a acoperi 

cos­turile în creștere aferente pensiilor, ceea ce a dus la un deficit de circa 10% în cheltuieli­le de asigurare socială acoperite din bugetul de stat.

În aceste condiții, problemele majore ale sistemului de pensii constau în nesustena­bilitatea acestuia, inechitate în stabilirea pensiei pentru diferite categorii de cetățeni și nivelul redus al pensiilor.

Pornind de la situația actuală în cadrul reformei sistemului de pensii, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova propune următoarele măsuri:

1. Instituirea pensiei de bază pentru toți beneficiarii de pensii pentru limi­ta de vârstă și pensii de dizabilitate.

În condițiile actuale, 92% dintre bene­ficiarii de pensie pentru limita de vârstă al căror cuantum al pensiei nu depășește suma de 1500 de lei beneficiază de suport financi­ar de stat în sumă fixă de 180 de lei. Pentru beneficiarii de pensii incomplete, suportul financiar constituie 100 de lei. Pentru be­neficiarii de pensii de dizabilitate de gradul I, suportul financiar constituie 180 de lei, de gradul II – 120 de lei, iar de gradul III- de 100 de lei. Pentru achitarea suportului financiar din bugetul de stat, în anul 2015 s-au cheltuit 1 mlrd. 155  mln. 457 de mii de lei.

Prin acordarea suportului financiar celor care au ieșit la pensie cu venituri mai mici sau acumulând și stagii de cotizare mai mici, au fost defavorizați pensionarii care au muncit o perioada mai îndelungată și au avut salarii mai mari. Astfel, s-a creat o situație de inechitate socială, potrivit căre­ia această prestație bănească nicidecum nu poate fi anulată pentru beneficiari, dar nici nu poate fi achitată în forma actuală.

Pentru a exclude această nedrepta­te, este nevoie imperioasă de institui­rea pensiei de bază, care urmează a fi acordată pensionarilor care au reali­zat un stagiu de cotizare necesar sta­bilirii pensiei integrale pentru limita de vârstă. Pensia de bază ar urma să fie stabilită în sumă fixă de cel puțin 200 de lei lunar pentru persoanele care au realizat stagiul total de cotiza­re. Persoanelor care au realizat stagii de cotizare incomplete, cuantumul pensiei de bază urmează să se calcu­leze proporțional stagiului de cotizare realizat.

Pensia de bază pentru persoanele cu dizabilități urmează să fie stabilită în același cuantum ca și pentru pen­sionarii pentru limită de vârstă de cel puțin 200 de lei lunar, calculat în funcție de gradul de dizabilitate.

De pensia de bază vor beneficia, în anul 2017, 535.896 de pensionari pentru limita de vârstă și 133.713 persoane – beneficiari de pensii de dizabilitate.

Pentru finanțarea acestor cheltuieli va fi necesar ca la sursele financiare existente să se aloce suplimentar de la bugetul de stat 423 de milioane de lei.

2. Stabilirea dreptului la recalcu­larea pensiei pentru pensionarii care continuă să muncească.

Conform datelor oficiale, peste 156,2 de mii de persoane din numărul total de bene­ficiari de pensii de asigurări sociale de stat continua activitatea în câmpul muncii după ce și-au stabilit pensia pentru limită de vâr­stă.

Cu toate acestea, nu există o modalitate de recalculare a pensiilor acestora, deși ei continuă să achite contribuții de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Acest fapt, bineînțeles, discriminează ca­tegoria respectivă de contribuabili la buge­tul asigurărilor sociale de stat și, indirect, îi descurajează să contribuie în continuare la sistem și să activeze în condiții de muncă legale.

În acest context, considerăm de o importanță majoră stabilirea dreptu­lui la recalcularea anuală a pensiilor pentru limită de vârstă persoanelor care continuă să activeze în câmpul muncii după stabilirea dreptului la pensie.

Beneficiarilor de pensii pentru li­mită de vârstă care actualmente nu activează în câmpul muncii urmează să le fie efectuată recalcularea unică generală luând în calcul rata inflației pentru perioada de după recalcula­rea pensiilor, efectuată în baza Legii nr.613-XV din 08.11.2001.

3. Indexarea pensiilor.

Trebuie să constatăm însă că mecanismul actual de indexare a pensiei nu protejează, doar compensează cu o întârziere incomodă reducerea puterii de cumpărare a pensiilor.

Propunem următorul mecanism de inde­xare a pensiilor:

a) Indexarea pensiilor trebuie păs­trată în varianta actuală, în funcție de media dintre creșterea anuală a indi­celui prețurilor de consum și creșterea anuală a salariului mediu pe țară pen­tru anul precedent, cu indexarea la 1 aprilie a anului în curs.

b) A doua indexare să aibă loc în luna octombrie, pornind de la indice­le prețurilor de consum pentru peri­oada ianuarie-iunie a anului în curs.

Totodată, aplicarea principiului de inde­xare bianuală va consolida funcția de bază a indexării: cea de protejare a pensionarilor de efectul diminuării puterii de cumpărare.

 

P.S. „Vocea poporului” va pub-lica în continuare propunerile CNSM în problema dată, precum și alte materiale care vizează re­forma sistemului de pensionare.