Autoritățile de la Chișinău mai au de lucrat la reforma justiției, la fortifica-rea pieței muncii, dar și la dezvoltarea economiei. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile primului Raport de monitorizare independentă „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene”, elaborat de societatea civilă.
Totodată, raportul evidențiază progresele realizate de Republica Moldova în implementarea recomandărilor cheie ale Comisiei Europene. Raportul, primul de acest gen, subliniază eforturile semnificative depuse de autorități, dar și necesitatea unor acțiuni suplimentare pentru a atinge obiectivele stabilite. Domeniile securității, controlului financiar, democrației, reformei administrației publice au obținut cel mai mare punctaj.
Potrivit directorului executiv al Centru-lui Analitic Independent „Expert–Grup”, Adrian Lupușor, autoritățile au înregistrat unele rezultate, însă sunt capitole la care trebuie de muncit mai mult.
„În top vedeți capitolul ce ține de securitate. Aceasta a reflectat cumva și prioritatea guvernării în contextul războiului de la hotar, al atacurilor hibride în interior. La polul opus, libertatea de exprimare, cu doar două puncte procentuale, este o îngrijorare, pentru că nu putem miza pe integrarea europeană cu așa un scor, dar în esență 3,2 pentru un an de implementare nu este un scor neapărat rău, este un scor bun raportat la complexitatea recomandărilor”, a explicat expertul.
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a precizat că analiza făcută de societatea civilă este foarte importantă în parcursul european al țării noastre.
Sergiu Sainciuc a venit cu câteva propuneri la reforma salarizării
„Este foarte important ca voi să faceți acest lucru, nu doar pentru a asigura transparența și răspunderea Guvernului, dar, de asemenea, pentru a ne ajuta pe noi în mod colectiv să ne mișcăm spre instituții mai puternice, implementare mai robustă a cadrului legal existent”, a punctat ambasadorul.
Raportul salută eforturile autorităților de a consolida cadrul legislativ și instituțional în domenii precum combaterea corupției și spălarea de bani. Totodată, se remarcă progresele înregistrate în ceea ce privește transparența și accesul la informații.
Cu toate acestea, raportul subliniază necesitatea unor eforturi sporite pentru a asigura independența sistemului judiciar, a spori eficiența luptei împotriva corupției la nivel înalt și a crea un mediu economic mai atractiv pentru investiții.
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, s-a referit în discursul său la Recomandarea planurilor de reformă a salarizării care trebuie să fie implementată în trimestrul 4 al anului 2024.
„Pe perioada de referință a fost modificat cadrul legal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea bugetului de stat, prin care au fost modificate clasele de salarizare pentru funcționarii publici. Au fost majorate valorile de referință pentru salarizarea angajaților din sectorul public. Pentru a consolida capacitățile manageriale și profesionale ale personalului din cadrul autorităților publice locale de nivelul I s-a stabilit un spor la salariu de 50 la sută pentru funcțiile de primari, viceprimari și secretar al consiliul local. De asemenea, a fost majorat salariul pentru funcționarii publici de execuție”, a menționat vicepreședintele CNSM.
Sergiu Sainciuc a afirmat că măsurile adoptate au fost în principiu fragmentate. „Motivul este lipsa de sustenabilitate financiară în condițiile unui deficit mare al bugetului de stat. Altă constrângere majoră ține de faptul că se utilizează mai multe valori de referință pentru salarizarea funcționarilor publici, ceea ce creează un decalaj enorm și o inechitate în organizarea salarizării, a declarat vicepreședintele CNSM.
Printre prioritățile propuse de reprezentantul CNSM a fost revizuirea claselor de salarizare pentru funcționarii publici de diferite niveluri, fiind necesar de a stabili o valoare de referință unică pentru salarizarea funcționarilor publici. O altă prioritate enunțată de Sergiu Sainciuc a fost să fie asigurate financiar măsurile de politici salariale și instituirea unei abordări uniforme pentru toți funcționarii publici.
De menționat că, pe 10 iulie, la Chișinău, a fost lansat screening-ul bilateral, marcând un nou stadiu de comunicare cu Uniunea Europeană privind pregătirea autorităților locale la nivel legislativ și politic.
În această etapă a negocierilor de aderare va fi evaluată capacitatea Republicii Moldova de a îndeplini recomandările Uniunii Europene, iar implementarea va dura un an și jumătate, acoperind 33 de domenii.
Raportul de monitorizare independentă reprezintă un instrument esențial pentru a urmări progresele Republicii Moldova în implementarea agendei de reforme. Experții implicați în elaborarea raportului își exprimă speranța că acesta va contribui la consolidarea eforturilor comune de a construi o Moldovă prosperă și europeană.
