În sistemul de învăţământ urmează să se producă reforme drastice, care se vor solda cu lichidarea unui şir de universităţi, dar şi cu unele transformări esenţiale pentru colegii şi şcoli profesionale. În opinia lui Dumitru Ivanov, preşedintele Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei, din reformele făcute „cu mult sânge”, nimeni nu are de câştigat.
Dumitru Ivanov a menţionat, săptămâna trecută, la un seminar privind reglementările axate pe organizarea învăţământului profesional tehnic în concepţia Codului educaţiei, că nu este corect ca mai întâi să se distrugă, pentru ca apoi să se restabilească de la capăt. Or, nu va exista veşnic un decalaj atât de mare în ceea ce priveşte natalitatea.
Preşedintele FSEŞ a remarcat că, în ultimii ani, au fost comasate sau închise 172 de instituţii de învăţământ, printre care şcoli şi grădiniţe. În consecinţă, mulţi copii sunt transportaţi în prezent spre instituţiile de învăţământ pe drumuri care sunt periculoase şi, cu toate că se pot întâmpla multe lucruri nedorite, nu este clar cine îşi asumă răspunderea pentru astfel de decizii.
Nimeni nu are de câştigat în urma realizării unor reforme atât de drastice |
Totodată, autorităţile publice de resort au procurat în aceste scopuri autocare ce se defectează în fiecare săptămână. În acelaşi timp, peste 1000 de lucrători, care au refuzat să se deplaseze cu autocarul prin localităţile învecinate sau la o depărtare şi mai mare, au rămas fără serviciu.
Cu referire la învăţământului profesional tehnic, Dumitru Ivanov a subliniat că, pe vremuri, în ţara noastră erau peste 100 de şcoli profesionale, iar din ele au mai rămas jumătate. Şi soarta acestora nu este însă clară până la capăt.
Pregătirea specialiştilor pentru economia naţională este, însă, de o importanţă vădită şi incontestabilă şi de acest lucru trebuie să ţină cont toţi.
Ecuaţie cu multe necunoscute
Codul educaţiei a fost adoptat cu aproximativ un an în urmă, iar modul în care ar trebui implementat stârneşte încă 150 de întrebări la care nimeni nu cunoaşte răspunsul. Pentru ca reformele iniţiate să poată continua, a fost necesar ca cineva să preia ştafeta, să-şi suflece mânecile, dar şi să constate că prea mare a fost graba celor de mai înainte, a afirmat Dumitru Ivanov.
„Este bine ca deciziile să fie luate de oameni care ştiu cum trebuie să se desfăşoare lucrurile în sistemul educaţiei, iar factorii de răspundere de acum sunt la locul lor, analizează situaţia, o cântăresc, ascultă opinia diferitelor părţi. Este important să fie mai puţine pierderi în urma implementării acestor reforme, iar oamenii să nu sufere”, a subliniat preşedintele FSEŞ.
În contextul în care şi în sistemul profesional tehnic au avut loc transformări de esenţă, Dumitru Ivanov şi-a exprimat speranţa că până la urmă va fi aleasă o cale potrivită pentru a fi pregătiţi specialişti de calitate înaltă. Or, crearea unor baze materiale moderne la fiecare dintre aceste şcoli este complicată şi costisitoare, iar utilizarea celor de la întreprinderi nu întotdeauna este acceptată de conducătorii acestora.
Peste 100 de regulamente în 24 de luni
În cadrul seminarului, Silviu Gîncu, şef de direcţie în cadrul Ministerului Educaţiei, i-a informat pe participanţi despre un şir de acte ce sunt elaborate şi puse în aplicare pentru organizarea învăţământului profesional tehnic în concepţia Codului educaţiei. El a făcut şi o prezentare amplă a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ profesional tehnic secundar, postsecundar şi postsecundar nonterţiar.
Ana Arnaut, şefă de sector în cadrul Consiliului General al FSEŞ, a anunţat că specialiştii de la Ministerul Educaţiei au întreprins deja o multitudine de activităţi orientate spre implementarea Codului educaţiei. Printre acestea se numără elaborarea unui şir de regulamente şi a planului-cadru pentru următorii ani de studii, iar în prezent se lucrează la Cadrul naţional al calificărilor. Cu toate acestea, mai rămân multe de făcut.
Pentru implementarea Codului educaţiei, este necesar ca timp de 24 de luni de la adoptarea lui să fie elaborate mai mult de 120 de regulamente. Deja a trecut jumătate din acest termen, iar în cazul învăţământului profesional tehnic au fost emise documentele de bază pentru ca şi instituţiile să elaboreze reglementările ce le revin.
Parteneriatul social
Codul educaţiei prevede că în acest domeniu este încurajat parteneriatul social. Astfel, toate strategiile şi politicile din domeniul educaţiei trebuie să fie aprobate prin consultarea sindicatelor, a patronatelor, mediului de afaceri etc.
Ana Arnaut a menţionat că reprezentanţii sindicatelor sunt consultaţi în acest proces. Unele documente le sunt expediate acestora direct, iar altele sunt accesibile pe pagina electronică a Ministerului Educaţiei, unde pot fi găsite toate proiectele ce necesită opinia sindicaliştilor.
Totodată, reprezentanţii sindicatelor sunt mai bine informaţi despre activităţile re-levante ce sunt desfăşurate în domeniul educaţiei. Şi documentele ce urmează a fi discutate la Colegiul Ministerului Educaţiei sunt expediate din timp membrilor acestuia, inclusiv de la sindicate, şi ei reuşesc să înainteze propuneri, în particular, legate de elaborarea cadrului normativ din sistemul de educaţie.
Produs al negocierilor colective
Un produs important al negocierilor colective este contractul colectiv de muncă. În multe colegii, anul acesta este ultimul pentru implementarea contractelor respective încheiate la nivel de instituţie.
În prezent, reprezentanţii FSEŞ îşi concentrează eforturile asupra proiectului Convenţiei colective ce va fi adoptată pentru perioada 2016-2020. Acest document va sta la baza iniţierii negocierilor din cadrul parteneriatului cu administraţiile instituţiilor.
„Atunci când vorbim despre parteneriat social la nivel de unitate, noi vrem să vedem rolul organizaţiilor sindicale în luarea deciziilor şi asigurarea controlului asupra realizării înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul negocierilor. Dispunem de aceste drepturi în corespundere cu prevederile Codului muncii”, a accentuat Ana Arnaut.
Un alt act negociabil
La rândul său, Serafima Ţurcanu, şefă de sector în cadrul Consiliului General al FSEŞ, a adus la cunoştinţa participanţilor că un alt act normativ care se negociază este contractul individual de muncă. În acest caz, negocierile au loc între angajator şi viitorul salariat.
„Situaţia privind aceste contracte nu este una excelentă. Contractele respective de prin instituţii sunt departe de cerinţele zilei de azi. În majoritatea instituţiilor, conducătorii au copiat modelul din Convenţia colectivă şi au mai adăugat câteva cifre şi cuvinte. În cazul unei astfel de abordări, nu poate fi vorba de negociere”, a argumentat Serafima Ţurcanu.
Cu toate acestea, peste un an-doi, ţara noastră ar putea să renunţe la carnetele de muncă. În consecinţă, actul normativ care va demonstra că cineva a lucrat şi a primit salariu, a avut concediu de odihnă etc. va fi contractul individual de muncă.
Contractul individual de muncă este perfectat în două exemplare, dintre care unul rămâne la angajator, iar celălalt la salariat. Durata contractelor trebuie stipulată în textul acestora şi în majoritatea cazurilor este nedeterminată. De obicei, termen determinat se aplică în caz că postul este vacant temporar.
Contractul trebuie să stipuleze norma de muncă, profesia, funcţia, obligaţiile din fişa postului, durata concediului şi cuantumul salariului etc. Modificarea contractului are loc prin intermediul unor acorduri adiţionale, a mai menţionat Serafima Ţurcanu.