Profesorii îşi doresc reforme fără pierderi materiale şi suferinţe umane

Foto: jurnalul.ro

În sistemul de învăţământ urmează să se producă reforme drastice, care se vor solda cu lichidarea unui şir de universităţi, dar şi cu unele transformări esenţiale pentru colegii şi şcoli profesionale. În opinia lui Dumitru Ivanov, preşedintele Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei, din reformele făcu­te „cu mult sânge”, nimeni nu are de câştigat.

Dumitru Ivanov a menţionat, săptămâna trecută, la un seminar privind reglementările axate pe organizarea învăţământului profe­sional tehnic în concepţia Codului educaţiei, că nu este corect ca mai întâi să se distrugă, pentru ca apoi să se restabilească de la ca­păt. Or, nu va exista veşnic un decalaj atât de mare în ceea ce priveşte natalitatea.

Preşedintele FSEŞ a remarcat că, în ulti­mii ani, au fost comasate sau închise 172 de instituţii de învăţământ, printre care şcoli şi grădiniţe. În consecinţă, mulţi copii sunt transportaţi în prezent spre instituţiile de în­văţământ pe drumuri care sunt periculoase şi, cu toate că se pot întâmpla multe lucruri nedorite, nu este clar cine îşi asumă răspun­derea pentru astfel de decizii.

Nimeni nu are de câştigat în urma realizării unor reforme atât de drastice

Totodată, autorităţile publice de resort au procurat în aceste scopuri autocare ce se defectează în fiecare săptămână. În acelaşi timp, peste 1000 de lucrători, care au refuzat să se deplaseze cu autocarul prin localităţile învecinate sau la o depărtare şi mai mare, au rămas fără serviciu.

Cu referire la învăţământului profesional tehnic, Dumitru Ivanov a subliniat că, pe vremuri, în ţara noastră erau peste 100 de şcoli profesionale, iar din ele au mai rămas jumătate. Şi soarta acestora nu este însă cla­ră până la capăt.

Pregătirea specialiştilor pentru economia naţională este, însă, de o importanţă vădită şi incontestabilă şi de acest lucru trebuie să ţină cont toţi.

Ecuaţie cu multe necunoscute

Codul educaţiei a fost adoptat cu aproxi­mativ un an în urmă, iar modul în care ar tre­bui implementat stârneşte încă 150 de între­bări la care nimeni nu cunoaşte răspunsul. Pentru ca reformele iniţiate să poată conti­nua, a fost necesar ca cineva să preia ştafeta, să-şi suflece mânecile, dar şi să constate că prea mare a fost graba celor de mai înainte, a afirmat Dumitru Ivanov.

„Este bine ca deciziile să fie luate de oa­meni care ştiu cum trebuie să se desfăşoare lucrurile în sistemul educaţiei, iar factorii de răspundere de acum sunt la locul lor, ana­lizează situaţia, o cântăresc, ascultă opinia diferitelor părţi. Este important să fie mai puţine pierderi în urma implementării aces­tor reforme, iar oamenii să nu sufere”, a sub­liniat preşedintele FSEŞ.

În contextul în care şi în sistemul profesi­onal tehnic au avut loc transformări de esen­ţă, Dumitru Ivanov şi-a exprimat speranţa că până la urmă va fi aleasă o cale potrivită pen­tru a fi pregătiţi specialişti de calitate înaltă. Or, crearea unor baze materiale moderne la fiecare dintre aceste şcoli este complicată şi costisitoare, iar utilizarea celor de la între­prinderi nu întotdeauna este acceptată de conducătorii acestora.

Peste 100 de regulamente în 24 de luni

În cadrul seminarului, Silviu Gîncu, şef de direcţie în cadrul Ministerului Educaţi­ei, i-a informat pe participanţi despre un şir de acte ce sunt elaborate şi puse în aplicare pentru organizarea învăţământului profesio­nal tehnic în concepţia Codului educaţiei. El a făcut şi o prezentare amplă a regulamen­telor-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ profesional teh­nic secundar, postsecundar şi postsecundar nonterţiar.

Ana Arnaut, şefă de sector în cadrul Con­siliului General al FSEŞ, a anunţat că specia­liştii de la Ministerul Educaţiei au întreprins deja o multitudine de activităţi orientate spre implementarea Codului educaţiei. Prin­tre acestea se numără elaborarea unui şir de regulamente şi a planului-cadru pentru ur­mătorii ani de studii, iar în prezent se lucrea­ză la Cadrul naţional al calificărilor. Cu toate acestea, mai rămân multe de făcut.

Pentru implementarea Codului educaţi­ei, este necesar ca timp de 24 de luni de la adoptarea lui să fie elaborate mai mult de 120 de regulamente. Deja a trecut jumătate din acest termen, iar în cazul învăţământului profesional tehnic au fost emise documente­le de bază pentru ca şi instituţiile să elabore­ze reglementările ce le revin.

Parteneriatul social

Codul educaţiei prevede că în acest dome­niu este încurajat parteneriatul social. Ast­fel, toate strategiile şi politicile din domeniul educaţiei trebuie să fie aprobate prin consul­tarea sindicatelor, a patronatelor, mediului de afaceri etc.

Ana Arnaut a menţionat că reprezentanţii sindicatelor sunt consultaţi în acest proces. Unele documente le sunt expediate acesto­ra direct, iar altele sunt accesibile pe pagina electronică a Ministerului Educaţiei, unde pot fi găsite toate proiectele ce necesită opi­nia sindicaliştilor.

Totodată, reprezentanţii sindicatelor sunt mai bine informaţi despre activităţile re-levante ce sunt desfăşurate în domeniul educaţiei. Şi documentele ce urmează a fi discutate la Colegiul Ministerului Educaţiei sunt expediate din timp membrilor acestu­ia, inclusiv de la sindicate, şi ei reuşesc să înainteze propuneri, în particular, legate de elaborarea cadrului normativ din sistemul de educaţie.

Produs al negocierilor colective

Un produs important al negocierilor co­lective este contractul colectiv de muncă. În multe colegii, anul acesta este ultimul pen­tru implementarea contractelor respective încheiate la nivel de instituţie.

În prezent, reprezentanţii FSEŞ îşi con­centrează eforturile asupra proiectului Con­venţiei colective ce va fi adoptată pentru perioada 2016-2020. Acest document va sta la baza iniţierii negocierilor din cadrul parte­neriatului cu administraţiile instituţiilor.

„Atunci când vorbim despre parteneriat social la nivel de unitate, noi vrem să vedem rolul organizaţiilor sindicale în luarea deci­ziilor şi asigurarea controlului asupra reali­zării înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul negocierilor. Dispunem de aceste drepturi în corespundere cu prevederile Codului mun­cii”, a accentuat Ana Arnaut.

Un alt act negociabil

La rândul său, Serafima Ţurcanu, şefă de sector în cadrul Consiliului General al FSEŞ, a adus la cunoştinţa participanţilor că un alt act normativ care se negociază este con­tractul individual de muncă. În acest caz, negocierile au loc între angajator şi viitorul salariat.

„Situaţia privind aceste contracte nu este una excelentă. Contractele respective de prin instituţii sunt departe de cerinţele zilei de azi. În majoritatea instituţiilor, conducăto­rii au copiat modelul din Convenţia colecti­vă şi au mai adăugat câteva cifre şi cuvinte. În cazul unei astfel de abordări, nu poate fi vorba de negociere”, a argumentat Serafima Ţurcanu.

Cu toate acestea, peste un an-doi, ţara noastră ar putea să renunţe la carnetele de muncă. În consecinţă, actul normativ care va demonstra că cineva a lucrat şi a primit salariu, a avut concediu de odihnă etc. va fi contractul individual de muncă.

Contractul individual de muncă este per­fectat în două exemplare, dintre care unul rămâne la angajator, iar celălalt la salariat. Durata contractelor trebuie stipulată în tex­tul acestora şi în majoritatea cazurilor este nedeterminată. De obicei, termen determi­nat se aplică în caz că postul este vacant tem­porar.

Contractul trebuie să stipuleze norma de muncă, profesia, funcţia, obligaţiile din fişa postului, durata concediului şi cuantumul salariului etc. Modificarea contractului are loc prin intermediul unor acorduri adiţiona­le, a mai menţionat Serafima Ţurcanu.