Incluziunea tinerilor în câmpul muncii sau de ce pleacă aceștia peste hotare. Este o problemă și o întrebare la care încearcă mereu autoritățile să găsească răspuns și rezolvare. Datele statistice însă nu sunt deloc îmbucurătoare. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), fiecare al patrulea tânăr din Republica Moldova, cu vârsta între 15 și 36 de ani, nu este angajat în câmpul muncii și nici nu învață.
Despre aceste probleme a vorbit, recent, Lilia Franț, vicepreședintă a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), invitată la emisiunea „Obiectiv Comun” de la TVR.
Atragerea populaţiei inactive în circuitul economic implică strategii şi programe de pregătire profesională în raport cu necesitățile economiei naţionale.
„Dacă e să ne referim la nivelul de pregătire a tinerilor și la ce solicită angajatorul, pot spune că, de 20 de ani de când sunt în sindicate, mereu a fost o problemă sub acest aspect. De ce? Pentru că sistemul educațional este unul care se reformează mai greu, iar piața se dezvoltă mult mai rapid. Și atunci un sector rămâne cumva în urmă. De asta, acele cursuri care sunt astăzi de scurtă durată, vin să completeze nivelul de instruire a persoanei, pentru că ele sunt cele care trebuie să se adapteze la cerințele pieței muncii”, a menționat în cadrul emisiunii Lilia Franț.
Studiază un domeniu, profesează altul
Un alt aspect evidențiat de vicepreședinta CNSM a fost faptul că nu toți tinerii care își fac studiile într-un anumit domeniu ajung și să profeseze conform specialității.
„Avem un procent foarte mare de tineri care nu se angajează în domeniul pe care l-au absolvit. Și tot ultimul studiu despre salariul femeilor în Republica Moldova a constatat că noi avem mai multe femei angajate în câmpul muncii cu studii superioare, doar că este o mică divergență: nu este în domeniul în care au făcut studii. Asta ne vorbește că avem o piață a muncii care se reformează mai repede decât reușesc tinerii să se adapteze la aceste condiții. Totodată, ar fi bine ca angajatorii din Republica Moldova să nu se orienteze la forța de muncă externă, ci spre recalificarea forței de muncă din țară, ca să nu sporim numărul tinerelor care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nici în sistemul educațional (NEET), ci din contra, să creștem angajabilitatea acestora”, a menționat Franț.
Nici argumentul financiar nu este unul de neglijat. Sondajele arată că tinerii optează pentru un salariu care variază între 15-20 de mii de lei.
„Cel mai interesant este că atunci când participă la sondaje nu pun accept pe calificare. Ei spun că își doresc un salariu care le-ar asigura un trai decent. Alt aspect este că tinerii nu sunt pregătiți și nici nu cunosc cum trebuie să negocieze un contract de muncă. Or, azi trebuie să știi să negociezi pe piață, ca să poți avea un salariu care să corespundă abilităților pe care le ai. Am intervenit și cu demersuri către factorii de decizie pentru a modifica sau a introduce în curricula programelor de studii aceste cursuri, ca tinerii să știe care sunt drepturile lor în lumea muncii”, a conchis Lilia Franț.
Pe de altă parte, Raisa Dogaru, directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), spune că tot mai puțini tineri se adresează la ANOFM pentru a-și găsi un loc de muncă.
„Acest număr este în scădere. Doar 30 la sută sunt tinerii, în raport cu alte grupe de vârstă. Peste 60 la sută dintre cei care se adresează nu au nici o calificare. Și asta este o problemă, pentru că nu îi poți angaja. Trebuie să vorbim cu angajatorii să depună și ei eforturi la întreprindere, ca să-i pregătească, să-i instruiască. Avem și programe de subvenționare a angajatorilor, ca să fie motivați să instruiască tineri specialiști”, a precizat Raisa Dogaru.
