În ajunul Zilei Internaționale a Mediului, Mișcarea Ecologistă din Moldova, Centrul Național de Mediu, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic au desfășurat online o conferință de presă, unde au fost abordate problemele de mediu cu care se confruntă la ora actuală Republica Moldova.
„În ultimii ani, chiar dacă s-au făcut câțiva pași în soluționarea problemelor de mediu, aceștia sunt prea puțini pentru a schimba starea de lucruri. Avem un cadru juridic avansat, există o comunitate guvernamentală cu anumite capacități de intervenție, dar cu mai puține capacități de a schimba starea de lucruri în ansamblu din Republica Moldova”, a menționat Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova (MEM).
Potrivit lui, în ultimii 30 de ani, în Republica Moldova au apărut specialiști foarte buni în ecologie, care au avut posibilități reale de a schimba lucrurile, dar, deoarece ecologia a fost tratată permanent ca o cenușăreasă în spațiul public și în instituțiile de stat, această atitudine a condus la faptul că a scăzut fertilitatea solurilor, iar rețeaua hidrografică a țării este una foarte defectuoasă.
„Din 1986, am făcut nenumărate demersuri către autoritățile din Chișinău, ca în programul de învățământ să fie introdusă, obligatoriu, educația ecologică. Se observă o atitudine batjocoritoare față de mediu în ansamblu. Sunt aproape 40 de ani de când se fac presiuni din partea ONG-urilor de mediu, dar, din păcate, ne-am trezit cu obiecte secundare, care nu au avut nici un impact real asupra educației generale”, a opinat președintele MEM.
„Dacă am face un sondaj de opinie, de la Naslavcea la Giurgiulești și de la Criva până la Palanca, am vedea că, din păcate, cultura ecologică din Republica Moldova este una înfiorătoare. Cei care nu ne cred, să se uite cum se comportă comunitățile față de râulețul care trece prin satul lor. Din 10 sate, nouă o să le vedem cu atitudine absolut barbară”, a relevat Alecu Reniță.
„Reformă” cu impact dezastruos
Proiectele Fondului Ecologic Național nu au rezolvat probleme de mediu, ci au adus voturi. Cei mai importanți actori în problemele de mediu sunt instituțiile de stat, responsabile de acest domeniu, dar și aici avem o sumedenie de probleme, este de părere Iuliana Cantaragiu, vicedirectoare a Centrului Național de Mediu.
„Cea mai mare eroare care s-a comis a fost acea „reformă” în domeniu din 2017, operată de Guvernul Filip, când au fost comasate Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale. În 30 de ani, protecția mediului nu a fost prioritate pe agenda guvernamentală și nu este nici acum. Din acest motiv, avem ape de suprafață extrem de poluate, cel mai mic grad de acoperire cu păduri din regiune”, a subliniat responsabilul de la Centrul Național de Mediu.
„Aproximativ 80 la sută din banii direcționați în Fondul Ecologic Național (FEN) au fost destinați pentru proiecte de alimentare cu apă, lucru care, de fapt, nu rezolvă problemele de mediu, ci o problemă socială. Deciziile care s-au luat în cadrul FEN erau, în mare parte, politice, și acestea aveau menirea de a aduce voturi. S-a investit în alimentarea cu apă, dar nu în sisteme de canalizare, fapt care a creat un colaps al FEN. La ora actuală, Fondul Ecologic Național are datorii de peste 1 mlrd. de lei, având un buget disponibil de peste 300 mln. de lei anual. Asta se datorează deciziilor guvernelor care au fost din 2010 încoace. Pentru probleme de mediu, nu se regăsesc bani nici în bugetul de stat, nici în Fondul Ecologic Național ”, a relevat Iuliana Cantaragiu.
Ecologista insistă ca Ministerul Mediului să fie instituție separată în arhitectura guvernamentală.
În Republica Moldova, în sfera ecologie mai există încă 1001 de probleme, care se răsfrâng direct asupra sănătății populației. Prin urmare, problemele de mediu nu au intrat în carantină.
