Foto: vocea.md
Avertizam, acum trei luni şi ceva, că sistemul de pensii din Republica Moldova stă să se prăbuşească. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat ar putea să ajungă la mai bine de două miliarde de lei la finele acestui an. De unde rezultă că trebuie de acţionat imediat, de schimbat ceva din rădăcini, pentru ca pensionarii noştri să nu se trezească într-o anumită zi fără pensii.
Unii dintre demnitarii noştri văd drept soluţie introducerea altor sisteme de asigurări cu pensii, suplimentare la cel de stat existent, precum fondurile private de pensii. Însă sindicatele se opun, pentru că, după cum explică Maria Creminscaia, consultant principal–expert în probleme financiare şi social–economice al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, există temerea că acestea s-ar putea transforma în nişte structuri criminale de genul IMM, care au înşelat zeci de mii de cetăţeni din ţara noastră şi de peste hotare.
Piramide financiare
Din păcate, experienţa activităţii fondurilor private de pensii din alte ţări, mai cu seamă din fostele ţări ale lagărului socialist, dovedeşte că reticenţa sindicatelor faţă de fondurile private de pensii este una îndreptăţită. Bunăoară, portalul RBC.ru a relatat în această vară că sistemul rus de pensii, bazat pe fonduri private, se transformă într-o piramidă financiară clasică. Aceasta a devenit clar după ce ministrul de Finanţe al acestei ţări a declarat că guvernul de la Moscova nu are bani pentru plata acumulărilor din fondurile private de pensii. Demnitarul rus a dat de înţeles că investiţiile făcute de cetăţenii acestui stat pentru asigurarea unei bătrâneţi liniştite vor fi îndreptate spre realizarea măsurilor anticriză şi soluționarea problemelor legate de anexarea Crimeii. În acest context, Guvernul rus a luat decizia să înghețe fondurile de pensii, în care s-au acumulat 244 de miliarde de ruble, care reprezintă economii ale cetăţenilor ruşi. Iniţial, se vorbea că acumulările oamenilor nu vor fi cheltuite, ci vor fi returnate persoanelor care au făcut investiţi. Însă, mai apoi, guvernul Rusiei s-a răzgândit şi, drept urmare, oamenii au rămas cu buzele umflate.
Mai mult ca atât, RBC.ru a dat de înţeles din capul locului că fondurile private de pensii din Rusia nu-i apără pe oameni de efectul păgubitor al inflaţiei. Volumul acumulărilor în fondurile private a crescut cam cu 1-9%, în timp ce inflaţia s-a ridicat la peste 9,6%. În afară de aceasta, conducătorii fondurilor private se dedau la abuzuri în ceea ce priveşte gestionarea investiţiilor făcute de cetăţenii acestei ţări, cheltuind mijloacele băneşti ale oamenilor în mod ilegal.
De câţiva ani, funcţionează fondurile private de pensii şi în România. Cetăţenii acestui stat îşi depun economiile sau o rezervă din venituri ca să conteze pe un trai liniştit la bătrâneţe. Dar cât de bine funcţionează sistemul? Câţi bani vor primi cei care plătesc contribuţii în fondurile private de pensii când nu vor mai munci? Un calcul făcut de experţii locali arată că un cetăţean ar urma să încaseze o pensie totală reprezentând 26 la sută din salariu. Totuşi, analiştii mai semnalează faptul că în ultimii ani salariul real a mai crescut, astfel încât, dacă tendinţa se menţine, e posibil ca pensiile să fie ceva mai mari. Dar e posibil să fie şi mai mici.
Statul confiscă economiile oamenilor
Dar, ca şi în Rusia, Guvernul României pune la cale distrugerea fondurilor private de pensii, confiscarea economiilor oamenilor. Executivul de la Bucureşti a declarat că a discutat de multe ori cu Fondul Monetar Internaţional măsura naţionalizării fondurilor de pensii private obligatorii. Dacă se adoptă această decizie, pensiile vor scădea, astfel că procentajul de 26 la sută, din scenariul actual, va coborî până la un nivel de doar 17 procente din salariu. Guvernul român crede că, dacă fondurile private de pensii vor fi naţionalizate, atunci cetăţenii ţării se vor îndrepta către pensiile facultative. Experţii nu cred în această perspectivă, pentru că, spun ei, printr-o restricţionare a libertăţii de a investi şi o diminuare a numărului de opţiuni, nu stimulăm investiţia, ci dimpotrivă.
În timp ce guvernul român de abia se gândeşte să naţionalizeze fondurile private de pensii, autorităţile centrale din Polonia încă anul trecut au transferat la stat fondurile de pensii private, care reprezentau mai bine de 50 la sută din sistemul public de pensii al acestei ţări. Prin această acţiune, guvernul de la Varşovia a decis să îndrepte activele fondurilor private de pensii, în valoare de 63 miliarde de euro, spre reducerea datoriei publice, adică din banii puşi deoparte de polonezi pentru a-şi asigura o bătrâneţe senină. Mai rău ca atât, guvernul polonez a procedat în mod cinic cu economiile oamenilor, deoarece a preluat activele fondurilor private de pensii fără a oferi ceva în schimb.
Cu doi ani mai înainte, într-un mod similar a procedat şi guvernul ungar, care a luat decizia de a naţionaliza fondurile private de pensii, în care se acumulaseră economii ale cetăţenilor acestei ţări în valoare de 10 miliarde de euro. Mii de unguri au atacat respectiva decizie a guvernului de la Budapesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), însă aceasta le-a dat câştig de cauză autorităţilor. Oare nu cumva, propunând soluţia cu fondurile private de pensii, autorităţile de la Chişinău, „inspirându-se” de la guvernanţii ruşi, polonezi, unguri, sau români, ne pregătesc şi nouă o capcană?
