„Avem nevoie de o creștere economică sustenabilă pentru a moderniza țara, reconstrui infrastructura și consolida in-stituțiile statului cu pași mai rapizi”. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei întrevederi la Președinție cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, care a avut loc recent. Discuțiile au vizat și planul de creștere economică, elaborat de Guvernul de la Chișinău și susținut financiar de Uniunea Europeană.
Sprijinul financiar anunțat de Comisia Europeană presupune investiții majore în toate domeniile strategice și va aduce beneficii concrete pentru cetățeni: zeci de mii de locuri de muncă noi, sprijinirea înființării a 5000 de afaceri noi și susține-rea a 25000 de afaceri mici, canalizare și colectare modernă a deșeurilor pentru 1,5 milioane de oameni, construirea unor poduri peste Prut și a unei autostrăzi care va conecta Republica Moldova, România și Ucraina, construirea a două spitale mari regionale la Cahul și Bălți, împădurirea a 63000 de hectare.
Acest plan de investiții, fără precedent, va impulsiona economia noastră și va genera locuri de muncă, dar este și o recunoaștere a progresului realizat în ultimii ani.
„Avem sprijin pentru a ne dezvolta, în următorii ani e nevoie de multă muncă și unitate de eforturi pe plan intern, pentru ca acest pachet de sprijin financiar să crească bunăstarea tuturor cetățenilor noștri și să ne ajute să modernizăm cu pași rapizi toată țara. Să punem umărul fiecare, instituții ale statului, sindicate, patronate, mediul de afaceri, fiecare cetățean în parte la acest plan ambițios. Cu toții ne dorim ca în Republica Moldova să fie locuri de muncă bine plătite și oamenii să aleagă să lucreze acasă”, a declarat Maia Sandu.
În cadrul întrevederii, reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) au reconfirmat sprijinul total și necondiționat pentru parcursul european al țării.
CNSM și-a reconfirmat sprijinul total și necondiționat pentru parcursul european al țării
„Întrevederea a avut loc în contextul vizitei în Republica Moldova a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și al suportului oferit de Uniunea Europeană țării noastre. Ne-am reconfirmat susținerea parcursului european al Republicii Moldova, de aderare a Republicii Mol-dova. Dar, totodată, am solicitat și o poziție tranșantă din partea președintei vizavi de anumite probleme. Una dintre aceste cereri este stabilirea salariului minim la nivelul de 50 procente din salariul mediu. Acum avem cinci mii de lei, ceea ce reprezintă 40 la sută din salariul mediu. Am informat-o pe doamna președintă că avem o poziție comună împreună cu patronatele cu privire la stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2025, a unui salariu minim de șase mii de lei. Dumneaei a promis să intervină către Guvern și să identificăm toate posibilitățile, să facem pașii concreți ca să stabilim pentru anul următor salariul de 6000 de lei, în așa fel ca până în 2027 să atingem acel deziderat al Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, ca salariul minim să fie de 50 procente din salariu mediu”, ne-a spus președintele CNSM, Igor Zubcu.
S-a discutat cu șefa statului și despre ingerințele în activitatea sindicatelor. Mai concret, despre cazul de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă (CNAMUP), unde administrația a fost acuzată de șantaj, amenințări cu destituirea și hărțuire a angajaților. Totul, după ce 16 șefi ai conducerii CNAMUP și-au format propria organizație sindicală și, potrivit unor lucrători medicali, i-au somat pe aproape toți cei 5.000 de salariați ai Salvării din întreaga țară să iasă din Federația Sindicală „Sănătatea”, parte componentă a CNSM, și să adere la organizația lor primară.
„Dumneaei ne-a spus că este la curent cu acest subiect. Nu ne dorim ingerințe nici pro, nici contra în mișcarea sindicală. Sindicaliștii să-și facă treaba lor, managerii instituțiilor să-și facă treaba lor, dar să nu creeze sindicate de buzunar. Ceea ce ține de sursele financiare, am făcut o solicitare ca pentru anul viitor Guvernul să prevadă în bugetul de stat bani și pentru dezvoltarea dialogului social, pentru dezvoltarea capacităților și a competențelor actorilor sociali, partenerilor sociali. Dialogul social nu se învață nicăieri și ar fi bine ca actorii sociali să fie instruiți în acest domeniu. Am avut și susținerea patronatului la acest capitol”, a conchis Igor Zubcu.
Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ), i-a vorbit președintei despre probleme din sistem, cea mai dureroasă fiind salariul mic.
„M-am referit la faptul că guvernările examinează, de regulă, educația ca pe o povară financiară, ca pe un cost, nu ca pe o investiție, cum ar fi normal să fie. În această ordine de idei, ar trebui să schimbăm accentele pentru a motiva cadrele din sistem, investind în factorul uman din educație. Cerința noastră este ca salariul mediu din educație să fie egal cu valoarea salariului mediu pe economie. Din câte cunoaștem, această cerință a Federației Sindicale a Educației și Științei a fost inclusă ca și angajament al președintei Maia Sandu pentru următorul mandat”, a relevat, pentru „Vocea poporului”, Ghenadie Donos.