Piaţa muncii se prăbuşeşte

 

Dacă ne luăm după ultimele date statistice oficiale, lucrurile în ţară merg stru­nă. Avem o creştere economică de 2,5 la sută. Acumulările în bugetul ţării au crescut cu aproape 13%. Cam cu atâta a sporit şi salariul mediu brut. E drept că aceste „succese” se datorează aproape în exclusivitate devalorizării monedei naţionale cu aproape 30 la sută, într-un an de zile.

 

Din păcate, datele pieţei mun­cii strică statistica roză, dezvăluie starea reală de criză în care se află ţara. Astfel, numărul şomerilor a înregistrat în primul semestru cea mai mare creştere din ultimii patru ani, peste 12 la sută, ridicându-se la peste 55 mii de persoane. Rata şomajului a ajuns la cota de 4,1%. Trebuie să spun că acest indiciu, la primă vedere, nu arată deloc rău. Bunăoară, rata medie a şomajului în Uniunea Europeană este la ni­velul de 9,5%. Doar puţine ţări din comunitatea occidentală, precum Germania, Cehia, Malta au rate mici, de 4-5 procente. În timp ce alte state din UE, precum Spania, Grecia, se confruntă cu cele mai în­alte rate ale şomajului: 22 şi 25%.

Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Pentru că la calcularea dimen­siunii şomajului în ţară noastră nu se ţine cont de cei aproape 340 de mii de moldoveni care lucrează în străinătate, după datele statistice oficiale. Aşa încât, plusând la cei 55 de mii de şomeri, identificaţi ofici­al, sutele de mii de locuitori ai ţării care câştigă un ban peste hotare, numărul celor fără loc de muncă se ridică în mod efectiv la aproape 400 de mii de persoane, ceea ce in­dică o rată a şomajului de aproape 10-15 la sută. Dar, conform datelor neoficiale, în străinătate ar munci aproape 800 de mii de moldoveni, ceea ce dublează numărul concetă­ţenilor noştri care nu-şi pot găsi un loc de muncă în ţara lor.

 

Factorii care au condus la înmulţirea considerabilă a şomerilor

 

De ce s-a înregistrat o creştere atât de mare a şomajului în ţară şi căror factori se datorează sporirea bruscă, îngrijorătoare a numărului celor care au rămas fără un loc de muncă? Iurie Morcotîlo, cercetător economic la Centrul Analitic „Ex­pert–Grup”, crede că expansiunea şomajului de la începutul anului curent reflectă situaţia reală din economie. Încă în trimestrul patru al anului trecut, economia naţio­nală a început să scadă, după care a venit o creştere în primele trei luni ale anului curent, care s-a di­minuat spre finele trimestrului doi. Prin urmare, conchide el, încetini­rea ritmului de creştere economică constituie un factor ce a condus la extinderea şomajului în ţară.

De asemenea, a mai adăugat cercetătorul, dacă ne uităm la nu­mărul moldovenilor care lucrează peste hotare, vedem o scădere de câteva mii de persoane în compa­raţie cu prima jumătate a anului trecut. Aceasta vine drept o conse­cinţă a crizei economice din Rusia, care a lăsat fără locuri de muncă mii de concetăţeni de-ai noştri. Deci, factorul extern ar fi devenit a doua cauză a creşterii numărului de şomeri din ţara noastră.

 

Închiderea celor trei bănci va aprofunda deficitul de locuri de muncă

 

În opinia expertului, iniţial, pentru anul curent era posibilă o creştere uşoară a economiei ţării. Însă, după scandalul cu cele trei bănci, blocarea bugetului ţării, ar putea să ne aşteptăm la o înceti­nire a dezvoltării economice, ceea ce va conduce în mod iminent la reducerea locurilor de muncă. De aceea, este necesar ca Guvernul să aibă o politică fiscală mai lejeră, să investească mai mult în economie, îndeosebi în infrastructură, pentru a crea mai multe locuri de muncă.

Însă, în condiţiile în care 14 mi­liarde de lei trebuie alocaţi pentru remedierea situaţiei critice din sis­temul bancar, nu mai rămân bani pentru susţinerea sectorului real al economiei. În consecinţă, şomajul ar putea creşte spre sfârşitul anului de faţă până la 7%, faţă de 3,5%, la finele lui 2014. De asemenea, are un impact substanţial scăderea cu aproape 80 la sută a consumului intern şi a investiţiilor. Contează cum va evalua şi situaţia din eco­nomia rusă, deoarece cea mai mare parte a remitenţelor vin din cea mai mare economie din CSI.

 

Sectorul informal „înfloreşte”

 

Un alt motiv de îngrijorare este extinderea ameninţătoare a sec­torului informal al economiei. Po­trivit datelor Biroului Naţional de Statistică, ce reflectă situaţia din semestrul I al anului, numărul persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 37,7%, adică exact cu patru puncte pro­centuale mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Ca şi în cazul şomajului, reprezintă unul dintre cele mai mari extinderi ale sectorului informal din ultimii ani, care se traduce prin creşterea cu zecile de mii a numărului anga­jaţilor care prestează „munca la ne­gru”, primesc salarii „în plic”. Altfel spus, sursa de venituri la bugetul ţării s-a îngustat în mod dramatic.

 

Mecanism ilegal de reducere a preţului de cost

 

În viziunea lui Iurie Morcotîlo, expansiunea sectorului informal încă o dată denotă că ţara se află în criză economică. Or, este de­monstrat că în asemenea situaţii critice pentru economia ţării creşte şomajul, sectorul informal. Agen­ţii economici tind să minimalizeze importanţa contractelor colective, individuale de muncă, pentru a di­minua costurile mărfurilor pe care le produc şi ale serviciilor prestate. Este un mecanism des utilizat în timp de criză economică. Dar chiar şi în anii de creştere economică, a remarcat expertul, numărul an­gajaţilor din sectorul informal nu a dat în jos. S-a ridicat la cota de 30% şi „a înţepenit” la acest ni­vel. De aceea, nu se poate spune că o eventuală creştere economică în următorii ani ar putea aduce o eventuală diminuare a sectorului informal. Mai depinde şi de faptul cum funcţionează factorii structu­rali, precum Inspectoratul de Stat al Muncii, serviciul fiscal, climatul de afaceri din ţară.

 

Sindicatele se implică efectiv în diminuarea şi lichidarea  sectorului informal

 

Petru  Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova, este de părerea că extinderea drastică a sectorului informal este o consecinţă a multi­tudinii problemelor din societate, precum lipsa locurilor de muncă, salariile mici, dependenţa mediu­lui de afaceri de factorii de decizie, mai ales la stadiul incipient, priva­tizarea făcută la repezeală, distru­gerea complexului agroindustrial, criza monetară şi valutară, lipsa mecanismelor de reglementare a proceselor economice în noile condiţii, sistemul judiciar extrem de corupt. Toate acestea, în opinia dumnealui, au contribuit şi contri­buie la apariţia și extinderea feno­menului de economie informală.

Vicepreşedintele CNSM a preci­zat că sindicatele, timp de 15 ani, se pronunţă pentru combaterea aces­tui fenomen negativ. Din păcate, a evidenţiat dumnealui, autorităţile statului „s-au trezit” doar după ce le-au fost prezentate calculele eloc­vente privind pierderile bugetare pricinuite de către sectorul infor­mal. Astfel, a apărut hotărârea de Guvern în ceea ce priveşte apro­barea Planului de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi de „muncă la negru”.

 

Lipsă de voinţă politică

 

Cu părere de rău, punerea în aplicare a multor măsuri ce se con­ţin în respectivul act guvernamen­tal lasă de dorit, nu dau roadele dorite din perspectiva combaterii acestui fenomen negativ, care afec­tează dezvoltarea economică şi pre­zintă o ameninţare pentru ţară. De aceea, CNSM s-a văzut nevoită să adreseze în luna aprilie anul curent o solicitare către Parlament, Preşe­dintele ţării pentru a se elabora un proiect de lege privind diminuarea economiei informale şi includerea acestui subiect dureros pe agenda unei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate. Până la momentul de faţă, nu a urmat nici o reacţie, ceea ce vădeşte lipsa de voinţă politică pentru diminuarea şi lichidarea sectorului informal al economiei.