Foto: Nicu Bînzari
Aproape 410 mii de persoane în etate sau 82 la sută din pensionarii ţării au o pensie lunară mai mică de 1300 de lei. Aceasta în timp ce minimul de existenţă pentru categoria respectivă de persoane se ridică la aproape 1330 de lei. Rezultă că peste 80 la sută dintre bătrânii din ţară trăiesc sub limita sărăciei.
În acelaşi timp, cei care cândva au fost membri ai Guvernului se bucură de pensii lunare de peste 7400 de lei, de 7 ori mai mari decât pensia medie pe ţară, de 1049,9 lei! Foştii parlamentari, acum pensionari, beneficiază de o pensie lunară de peste 6200 de lei, de 6 ori mai mare decât pensia media lunară pe ţară! Procurorii şi judecătorii primesc o pensie de peste 5300 de lei, adică de 5 ori mai mare decât cea a celor 80 la sută de persoane care îşi duc ultimii ani de viaţă în mizerie, foame, lipsuri.
Este strigător la cer. Pentru că cei care au adus ţara la sapă de lemn, care au înecat-o în corupţie, huzuresc, nu mai pot de bine, iar bieţii oameni, care toată viaţa au muncit în sudoarea frunţii, acum sunt condamnaţi să-şi petreacă ultimele zile în suferinţe. Aceasta-i dreptate!?
Veniturile scad, datoriile cresc
Din nefericire, nici de acum înainte nu se prea întrezăresc perspective luminoase pentru persoanele în etate din ţara noastră. Or, pe an ce trece, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), din care se plătesc pensiile, se acumulează tot mai puţine venituri. Bunăoară, anul trecut, încasările s-au dovedit cu 96 milioane de lei mai mici faţă de cele prognozate. Din păcate, nu a fost ceva accidental. Astfel, de la 2011 încoace, ponderea veniturilor BASS în produsul intern brut al ţării (PIB), în bugetul public naţional (BPN) a fost în continuă scădere. De exemplu, în raport cu PIB-ul, s-a micşorat de la 28,7%, în 2011, până la 27,6%, anul trecut. La fel, raportat la BPN, s-a redus de la 11,2 la sută, până la 10,7 la sută, în 2013.
În timp ce volumul mijloacelor băneşti scad în mod ameninţător, greutatea datoriei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat creşte ca bulgărele de zăpadă ce se rostogoleşte la vale. Spre sfârşitul anului trecut, mărimea restanţelor pe care le aveau contribuabilii faţă de BASS se ridica la peste 965 de milioane. Mai grav, s-ar putea ca o bună parte din aceste datorii, cam 117 mln. de lei, să nu fie recuperate niciodată. Deoarece peste 400 de agenţi economici care aveau restanţe însemnate faţă de bugetul asigurărilor sociale se aflau în procedură de insolvabilitate, iar 174 de contribuabili au declarat anul trecut că sunt în incapacitate de plată.
În situaţia în care se acumulează tot mai puţine venituri, iar datoriile cresc în mod simţitor, nici nu este de mirare ca deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat să ia proporţii îngrijorătoare. Acesta a crescut anul trecut cu peste 126 de mln. de lei şi ameninţă să se ridice către sfârşitul acestui an la peste 1 miliard de lei. Astfel s-ar putea reveni la situaţia anilor 90 ai secolului trecut, când pensiile se plăteau de 2-3 ori pe an.
CNAS, părtaş la dezastrul sistemului de pensii?
De ce scad veniturile şi creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat? În primul rând, este vorba de proasta administrare, gestionare a fondurilor respective de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei întreţinere necesită milioane de lei și care ar trebui să se îndrepte spre plata pensiilor oamenilor în etate. Or, în acest context, sunt elocvente concluziile ce se conţin într-un raport al Curţii de Conturi, care a realizat recent un audit privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul trecut.
Astfel, dincolo de faptul că administraţia CNAS nu a luat măsuri eficiente la momentul potrivit, pentru a-i determina pe contribuabilii datornici să-şi onoreze obligaţia faţă de BASS, potrivit Curții de Conturi, administraţia CNAS nu este în măsură să pună la punct activitatea de evidenţă a plătitorilor contribuţiilor la respectivul buget. Bunăoară, cum este posibil să obţii o creştere a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, în condiţiile în care această instituţie nu are o informaţie exactă vizavi de numărul real al contribuabililor? Să zicem, datele Camerei Înregistrării de Stat denotă existenţa a peste 160 de mii de persoane juridice şi întreprinzători individuali, însă contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat plătesc doar ceva mai mult de 140 de mii.
Altă confuzie. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat indică 522.772 de gospodării ţărăneşti şi persoane fizice care activează în bază de patentă de întreprinzător, însă datele Casei Naţionale de Asigurări Sociale arată că mai puţin de 509 mii dintre aceştia plătesc contribuţii la BASS. Realizăm că funcţionarii CNAS nu că nu sunt eficienţi în sensul administrării, gestionării fondurilor destinate achitării pensiilor, a indemnizaţiilor sociale, ci nu-s în măsură să facă o simplă operaţie de contabilizare a contribuabililor reali din ţară.
Chiar dacă numărul plătitorilor de contribuţii la bugetul de asigurări sociale de stat este mai mic în comparaţie cu cifra contribuabililor potenţiali indicată de alte surse, oricum nu se reuşeşte a obţine o informaţie completă, exactă despre sumele de bani pe care trebuie să le achite contribuabilii în fondurile de asigurări sociale de stat. În consecinţă, 41,5 la sută din totalul contribuabililor, care aveau obligaţia să prezinte declaraţii vizavi de obligaţiile faţă de BASS, potrivit Curţii de Conturi, au prezentat date eronate. Dar ce-i mai grav, denotă raportul Curții, administraţia CNAS nu a luat măsuri prevăzute de lege pentru a sancţiona persoanele care s-au dedat la astfel de ilegalităţi. De unde ar rezulta că respectiva instituţie se transformă ea însăşi într-un părtaş la dezastrul ce domină în sistemul de pensii al ţării, lipsind de o bătrâneţe tihnită aproape jumătate de milion de persoane care au muncit o viaţă întreagă ca să aibă o pensie conformă cu modestele lor necesităţi.
