Pericole biologice la locul de muncă: peste 550 de mii de cazuri mortale în lume

Expunerea salariaților la pericole bi­ologice la locul de muncă poate afecta viața și sănătatea lucrătorilor. Estimări globale arată că aceste expuneri s-au soldat cu peste 550 de mii de decese în 2022, mult mai mult decât bilanțul anu­al al deceselor cauzate de accidente de muncă. Printre afecțiunile asociate se nu­mără bolile infecțioase, maladiile pulmo­nare restrictive și obstructive, cancerul, intoxicațiile și leziunile.

Date în acest sens au fost prezentate la Chișinău, pe 20 și 21 martie, în cadrul unei conferințe regionale la acest subiect. Evenimentul a reunit peste 30 de specialiști în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) din 12 țări din Europa și Asia: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bos­nia și Herțegovina, Georgia, Kazahstan, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan.

Este vorba de membri ai rețelei res­ponsabililor de domeniul securității și sănătății în muncă al Consiliului Regional Pan-European al Confederației Internaionale a Sindicatelor (PERC), reprezentanți ai centrelor sindicale național-ramurale și ai autorităților guvernamentale din Repu­blica Moldova.

Conferința a fost organizată de ITUC, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii (OIM), Fondului Suedez Union to Union, al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Sănătatea și siguranța la locul de muncă revine angajatorilor, guvernelor naționale și autorităților competente

Proprietățile fizice ale unor substanțe biologice întâlnite la locul de mun­că pot duce la vătămarea lucrătorilor. De exemplu, sinusul pilonidal interdigital al mâinii este o boală profesională a frize­rilor, în care fragmente din păr se înfig în piele – frizerii le numesc „așchii de păr”, iar acestea duc uneori la formarea chis­turilor. Probleme similare pot apărea din cauza așchiilor de lemn.

Culegătorii de bumbac pot suferi din cauza unor răni adânci, prin înțepături și tăieturi, în urma manipulării boabelor și frunzelor de bumbac. Mai mult, scamele de bumbac sunt inflamabile. Pulberile orga­nice fine reprezintă un risc notoriu de ex­plozie, iar exploziile și incendiile asociate în instalațiile de prelucrare a făinii, zahărului, condimentelor, a altor produse alimentare și de prelucrare a lemnului sunt frecvent mortale. Noile estimări globale sugerează că peste 20 de mii de salariați pot muri în fiecare an ca urmare a rănilor suferite în timpul manipulării animalelor la locul de muncă.

Pericole fizice. Industria biotehnologică

Lucrătorii de la instalațiile de biogaz se confruntă cu un risc de asfixiere și explozie, din cauza gazelor generate în timpul proce­selor. La producerea  detergenților biologici, se pot utiliza agenți precum Bacillus subtilis (bacilul de fân sau bacilul de iarbă), iar acest proces a fost asociat cu riscul de accidente la locul de muncă. Unul din zece lucrători poate dezvolta endocardită infecțioasă (fe­bra Q), o infecție cardiacă potențial fatală, ca urmare a prelucrării blănurilor și pieilor. Tulburările psihosociale, inclusiv stresul posttraumatic, anxietatea sau depresia sunt consecințe stabilite ale problemelor de să­nătate legate de muncă.

Anton Leppik, secretar executiv al PERC, a menționat la conferință că mișcarea sin­dicală este îngrijorată de creșterea riscurilor biologice la locul de muncă, ce afectează anual sute de mii de persoane în întrea­ga lume. Este necesar de a  conjuga efor­turile pentru a dezvolta noi mecanisme de protecție a salariaților, prin aplicarea Convențiilor OIM, elaborarea și implemen­tarea de politici corespunzătoare la nivel național.

În aceeași ordine de idei, Magnus Berge,specialist principal al OIM pentru activitățile lucrătorilor, Oficiul din Budapesta, a menționat că această întrunire a specialiștilor din diferite țări este o bună oportunita­te de a pune în discuție probleme legate de riscurile biologice la locul de muncă și de a identifica soluții viabile, pe termen lung, care să îmbunătățească situația în dome­niu.

Convențiile fundamentale ale OIM pri­vind securitatea și sănătatea la locul de muncă stabilesc în mod clar că marea majo­ritate a responsabilităților pentru protecția salariaților revine angajatorilor (Convenția 155 a OIM, articolele 16-19), guvernelor naționale și autorităților competente ale acestora (Convenția 155 a OIM, articolele 8-15). Lucrătorii și organizațiile de lucrători, prin contrast, sunt în mare parte înzestrate cu drepturi. Cu toate acestea, sindicatele ar trebui să aștepte ca angajatorii să susțină că sănătatea și siguranța sunt o responsa­bilitate comună, împărțită în mod egal între cele două părți, a subliniat Magnus Berge.

Igor Zubcu, președintele CNSM, președinte al PERC, a menționat că Republica Moldova a ratificat principalele convenții OIM care reglementează SSM, acestea fi­ind fundamentale în 2022. Este vorba de Convenția nr.155 privind securitatea și să­nătatea în muncă și Convenția nr.187 pri­vind promovarea securității și sănătății în muncă. În prezent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale de la Chișinău, inclusiv la insistența sindicatelor, elaborează un Pro­gram Național pentru securitate și sănătate în muncă.

În 2021, Republica Moldova a ratificat Convenția OIM nr.161 privind serviciile de sănătate a muncii, care a intrat în vigoare la 25 mai 2022. Din păcate, modificările le­gislative necesare pentru armonizarea cu această convenție au loc cu mare întârziere, a atenționat Igor Zubcu.

Conform protocolului la Convenția nr.155 a OIM, noul instrument privind raportarea și înregistrarea ar trebui să impună crearea unor sisteme de raportare la nivel național și la nivelul angajatorilor pentru accidente­le de muncă, bolile profesionale și „cazurile suspecte de boli profesionale”, inclusiv cele care rezultă din expunerea la riscuri biolo­gice la locul de muncă.

Sindicatele, la nivel internațional, au so­licitat încă din 1993 o convenție a OIM pri­vind riscurile biologice la locul de muncă, dar, în ciuda unui acord la nivelul OIM pen­tru elaborarea unui standard, lucrurile au stagnat. ITUC a solicitat ca acest proces să aibă ca rezultat o convenție și o recoman­dare privind pericolele biologice în mediul de lucru.

Sesiunea din 2024 a Conferinței Inter-naționale a Muncii (CIT) va include o primă discuție privind stabilirea de standarde de protecție împotriva riscurilor biologice. Un grup de lucrători care să reprezinte sindi­catele în aceste discuții va fi reunit și infor­mat înaintea acestei sesiuni. Discuția se va încheia în cadrul sesiunii CIT din 2025.