Acum câteva luni, reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), prezenţi la un seminar organizat de către Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică şi Resurse Energetice, îndemnau liderii sindicali să convingă angajaţii să aibă grijă ca să verifice dacă angajatorii au transferat contribuţiile calculate din salariile lucrătorilor în bugetul asigurărilor sociale de stat, dacă patronii au prezentat informaţiile privind veniturile lor structurilor teritoriale de asigurări sociale. În caz contrar, avertizau aceştia, salariaţii, ajunşi la vârsta de pensionare, ar putea avea surpriza să se aleagă cu nişte pensii mici sau, în genere, s-ar putea lipsi de pensia pentru limita de vârstă.
Reţinerile din salariu nu asigură o pensie adecvată
Aceste avertismente nu sunt de neglijat. Deoarece, lunar, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova înregistrează zeci şi sute de petiţii ale lucrătorilor din sfera deservirii sociale, din industrie, din sfera agriculturii, care se plâng că, din cauza netransferării de către agenţii economici a contribuţiilor calculate din lefurile lor, neprezentării la timp a declaraţiilor despre sumele de bani reţinute din salarii, li se taie luni şi ani întregi din stagiul de cotizare, veniturile din care se calculează pensiile. Drept urmare, bieţii oameni se aleg cu pensii mizere, sunt nevoiţi să muncească suplimentar pentru a atinge vârsta de cotizare prevăzută de lege pentru a beneficia de pensia pentru limita de vârstă.
 |
Sindicatele cer perfecţionarea modului de gestionare a fondurilor BASS |
De aceea, CNSM s-a văzut nevoită să reacţioneze la asemenea semnale alarmante ce vizează lezarea drepturilor salariaţilor. Astfel, Mihail Hîncu, vicepreşedinte al CNSM, i-a adresat o scrisoare premierului Valeriu Streleț, prin intermediul căreia atenţionează că se încalcă drepturile constituţionale ale salariaţilor, nu se respectă prevederile legislaţiei în vigoare privind prestaţiile de asigurări sociale. În mod concret, dumnealui invocă articolul 29 din Legea organică privind sistemul public de asigurări sociale, care stipulează că nedepunerea contribuţiei de către angajator nu afectează plata drepturilor cuvenite. Plus că această normă se conţine şi în unele acte ale legislaţiei internaţionale, precum Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, aprobate de către ţara noastră.
Legislaţie confuză şi regulamente strâmbe
Este adevărat că Parlamentul a votat, la finele anului 2003, o lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care conţine nişte prevederi ce se cam bat cap în cap cu sensul articolului 29 din Legea sus-numită, provoacă derută prin includerea clauzei potrivit căreia stagiul de cotizare al persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii. Mai grav, la câţiva ani după aprobarea respectivului act legislativ, adică la sfârşitul lui 2011, CNAS a aprobat un document deocheat, Regulamentul cu privire la lansarea procesului de confirmare a venitului asigurat în baza datelor din conturile personale ale asiguraţilor. Acesta prevede că perioadele de timp în care nu s-au transferat contribuţiile în bugetul asigurărilor sociale de stat nu sunt incluse în stagiul de cotizare, iar venitul asigurat este declarat nul. Culmea nedreptăţii şi indecenţei, acest regulament strâmb mai stabileşte că şi în cazul neprezentării declaraţiei din calculul pentru stabilirea pensiei de către angajator se exclude din stagiul de cotizare perioada pentru care nu este reflectată în acest document.
În consecinţă, din cauza nesimţirii unor patroni, care sunt obligaţi prin lege să calculeze, să reţină lunar contribuţiile pe care le datorează ei înşişi, precum şi salariaţii, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), angajaţii sunt lipsiţi de dreptul de a beneficia de cuantumul real, pe care îl merita, al pensiei pentru limita de vârstă. Rezultă că sărmanii oamenii suferă din cauza iresponsabilităţii patronului care se dedă la evaziune fiscală, jecmăneşte statul, îşi umple propriile buzunare pe căi necinstite.
Iresponsabilitatea patronilor
Mihail Hîncu este de părere că patronii multor firme din ţară recurg la asemenea fapte reprobabile deoarece aceştia, deşi nu transferă ani în şir contribuţiile individuale de asigurări sociale pe care ei le-au reţinut din lefurile salariaţilor, nu prezintă declaraţiile obligatorii structurilor teritoriale de asigurări sociale, nu suportă nici o pedeapsă. Pătimesc doar angajaţii, ale căror drepturi la o pensie conformă cu sumele de bani reţinute din salariu pentru contribuţii sociale sunt încălcate.
Care sunt organele autorităţilor publice care trebuie să-i pună la punct pe angajatorii nesimţiţi? Potrivit legii, atribuţiile privind colectarea, evidenţa, urmărirea virării
contribuţiilor de asigurări sociale în termenele stabilite, aplicarea măsurilor de executare silită, reeşalonarea restanţelor debitoare, constatarea contravenţiilor, încheierea proceselor verbale şi remi-
terea acestora spre examinare instanţelor de judecată revin în egală măsură celor două structuri ale administraţiei publice centrale: CNAS şi fiscul.
Cu părere de rău, acestea, mai ales CNAS, nu-şi fac datoria în deplină măsură. În loc să ia măsurile cuvenite, legale în raport cu patronii buclucaşi, care jecmănesc şi statul, şi salariatul, acestea inventează diferite regulamente absurde prin care lezează dreptul salariatului la pensia pentru care a plătit din leafa lui. În scrisoarea sa adresată premierului, Mihail Hîncu pune la îndoială eficienţa administrării fondurilor asigurărilor sociale de stat de către CNAS şi serviciul fiscal. În susţinerea poziţiei dumisale este invocat volumul crescând al restanţelor debitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat, care către sfârşitul anului trecut se ridicase la 927,3 milioane de lei, plus 215 milioane de lei cu titlu de sancţiuni. Din cauza acestor sume restante, au de pătimit mii de salariaţi care s-au ales cu pensiile trunchiate, dar nu patronii iresponsabili.
De aceea, vicepreşedintele CNSM consideră că nu este raţional din punct de vedere economic şi juridic ca atribuţiile CNAS să vizeze asigurarea evidenţei tuturor contribuabililor BASS, evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale pe baza codului personal de asigurări sociale, controlul veridicităţii dărilor de seamă referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat, amânarea şi eşalonarea stingerii datoriei faţă de aceste fonduri. Dumnealui propune ca toate datoriile faţă de BASS să fie urmărite de către serviciul fiscal, prin intermediul unor complete specializate de judecată pentru asigurări sociale ale Curţii de Apel.
Nu este prima dată când CNSM atrage atenţia asupra derapajelor legislaţiei privind sistemul public de asigurări sociale. De exemplu, la finele lui iunie anul curent, printr-o scrisoare, sindicatele au solicitat Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să elimine aceste carenţe, să aducă legislaţia naţională de profil în strictă conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. Din păcate, a venit un răspuns formal cu referire la Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015, care ar stipula că „onorarea obligaţiei de plată a contribuţiilor de asigurări sociale garantează persoanei asigurate dreptul de a beneficia de toate prestaţiile de asigurări sociale de stat”.
Dar, tocmai aici e buba! Or, salariatul plăteşte din leafa sa contribuţia necesară pentru viitoarea pensie, însă el nu este vinovat pentru faptul că patronul nu respectă legea, nu transferă suma de bani calculată în bugetul asigurărilor sociale de stat. Tocmai, pentru a îndrepta legea şi a respecta dreptul angajatului la o mărime adecvată a pensiei pentru limită de vârstă, vicepreşedintele CNSM i-a solicitat premierului să se întreprindă măsuri pentru abrogarea actelor imperfecte adoptate de către CNAS, conformarea legislaţiei naţionale celei internaţionale şi eliminarea tuturor barierelor birocratice care îngrădesc dreptul firesc al salariaţilor la pensia pe care o merită.
