Patrimoniul cultural, adus la sapă de lemn

 

Situația în domeniul culturii la Basarabeasca este una deplorabilă. Un calificativ mai „neutru” e greu de ales. Printre probleme putem enumera lipsa specialiștilor – dintre cei 76 de angajați din cultură în acest raion, doar 5 au studii speciale. La toate acestea se mai adaugă și cea mai joasă retribuție printre toți bugetarii. Cel mai dezo­lant însă este lipsa de perspective pentru cei angajați în domeniu, de altfel, și pentru viitorul țării, or tinerii nu vin să se angajeze în aceste instituții. Nu mai ai cu ce să-i atragi în domeniul culturii.

 

Potrivit afirmațiilor sindicaliști-lor din teritoriu, autoritățile nu prea au habar despre situația cul­turii în teritoriu, ei divizează pro­blemele în domeniul respectiv în două: ce se întâmplă la Chișinău și în celelalte zone. De altfel, pen­tru finanțarea domeniului se alocă ceea ce se scurge printre degete. Cel mai grav este faptul că autoritățile locale își amintesc de cultură doar când au nevoie să ajusteze buge­tul din cauza că lipsesc încasările necesare. În acest caz, de fiecare dată sunt tăiate anume finanțările pentru cultură, adică pentru dome­niul care deja este vitregit și la ca­pitolul atenție, și la capitolul bani. Bunăoară, la Basarabeasca au fost suprimate toate unitățile de acom­paniator în toate colectivele. „În căminele culturale au fost păstrate doar funcțiile de conducător de co­lectiv de dansatori sau de ansamblu de cântece folclorice. Și cum să dan­sezi, să zicem, „Mărunțica” fără de acompaniament?!”, se indignează reprezentanții sindicatului teritori­al de ramură.

Alexandra Pereverzeva, preșe-dinta Consiliului Ramural al Sindi­catului Lucrătorilor din Cultură din Basarabeasca, directorul Școlii de Arte, ni se plânge eufemistic despre halul în care a ajuns să fie tratată cultura.

 

Nepăsarea față de cultură și necesitățile angajaților din domeniu a generat o sumedenie de probleme grave

 

„Nu știu cum stau lucrurile în alte sectoare ale economiei din statul nostru, posibil că acestea se află la un nivel mai decent, însă cultura este redusă la statutul de cenușăreasă. Să nu uităm însă că poporul nu se poate dezvolta în lipsa culturii”, ne atenționează in­terlocutoarea. Bugetul local pentru întreținerea Casei de cultură în sat se formează după următorul cri­teriu: câte 3 lei pe cap de locuitor. Nu e neclar din care surse ar putea să fie achitate în acest caz serviciile comunale, salariile pentru angajați. Casele de cultură sunt încălzite iar­na doar în două sate din raion, la Sadaclia și Abaclia.

„Nici în centrul raional Casa de cultură nu este încălzită. Din cauza frigului, în sezonul rece, în incinta aceste instituții nu este desfășurat nici un eveniment. Într-un an, am încercat să organizăm o activitate dedicată zilei de 8 Martie. Am fost prezentă personal la eveniment și două săptămâni după festivitate am fost bolnavă. Despre care atitudine față de cultură mai putem vorbi?!, își exprimă nedumerirea Alexandra Pereverzeva. Toți angajații din cul­tură suferă de maladii specifice din cauza unor condiții inumane de ac­tivitate, dar și a salariilor mizere și umilitoare”.

Profesorii școlii de arte ridi­că 2000 de lei sau ceva mai mult, angajații bibliotecilor, ai muzeelor, caselor de cultură – de la 1000 până la maximum 2000 de lei. Bunăoa­ră, un director de bibliotecă este remunerat cu 1800 de lei, deși are studii superioare și o vechime în muncă de 30 de ani. În domeniul culturii muncesc foarte mulți pen­sionari, pe când tineri sunt extrem de puțini. „Persoanele care au ajuns deja să aibă dreptul la odihna bi­nemeritată sunt nevoite să lucreze, căci nu se pot descurca cu pensia de 700 de lei. Pe când tinerii specialiști practic nu vin la Basarabeasca. Spre deosebire de tinerii angajați din domeniul educației, cei din cultură nu beneficiază de indemnizație și alte facilități prevăzute pentru ti­nerii specialiști. În plus, noi avem și o poziționare geografică nu prea reușită. Astfel, ultima ruta înapoi spre Chișinău sau Cimișlia e fixată pentru 15.45. Bunăoară, la Școala de Arte din Cimișlia sunt angajați circa 30 de profesori, pe când la noi activează doar 12”, ne mai spune Alexandra Pereverzeva.

Pentru instruire, la Școala Raio­nală de Arte vin copii de la Abaclia, Bașcalia, Carabetovca, Iordanovca. Aceasta are trei secţii: pictură, mu­zică, coregrafie. De mai mulţi ani, directorul nu reuşeşte să obţină ca şcolii să-i fie oferit un sediu propriu, în prezent, instituţia arendează eta­jul trei al clădirii administraţiei locale. „Dacă am fi cel puţin trans­feraţi la etajul întâi, ca să ne putem face propria intrare, ar fi suficient loc pentru toţi”, visează Alexandra Pereverzeva la oportunităţi frumoa­se pentru şcoală.

 

Ajutorul sindical

 

Din cauza problemelor croni­ce, lucrătorii din cultură de multe ori sunt dezamăgiţi şi de sindicate. Dintre 76 de angajaţi în domeniul respectiv în raionul Basarabeasca, doar 42 de persoane sunt membri ai sindicatului de ramură.

„Negocierile dintre liderul sin­dicatului nostru, Nicolae Garaz, şi ministerele Muncii şi Economiei s-au încheiat cu semnarea unei ho­tărâri de guvern, prin care angajaţi­lor caselor de cultură li s-a acordat dreptul la două prime anuale în mărimea unui salariu, astfel încât venitul lor să ajungă la nivelul mi­nim al salariului pe ţară. Dar pentru că în hotărâre scrie „până la două salarii”, şefii folosesc acest moment pentru a le achita un singur salariu. De ce legea nu prevede clar „două salarii?!”, se întreabă Pereverzeva.

Potrivit ei, singurul lucru care-i ţine pe angajaţii din cultură în miş­carea sindicală este convenţia colec­tivă, în care sindicatele au reuşit să obţină unele privilegii. Datorită ei, acum profesorii şcolii de artă au un statul egal cu cel al pedagogului unei şcoli medii generale, astfel având dreptul la un concediu de 62 de zile calendaristice. Ceilalţi lucrători din cultură, dacă nu au fost în concediu de boală pe parcursul anului, pri­mesc încă trei zile plătite la conce­diu. În plus, în funcţie de categorie, acestora li se mai acordă încă de la trei la şapte zile la concediul plătit.

 

Situaţia bibliotecilor

 

În cadrul vizitei în raion, repor­terii de la „Vocea poporului” au fost şi la Biblioteca publică din Basara­beasca. Angajaţii fac parte din Fe­deraţia Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice „Sindasp”.

 

 

Fondul Bibliotecii publice din Basarabeasca numără 27 de mii de titluri de carte. Din păcate, acesta nu a fost completat în ultimii trei ani. Tot ce a apărut nou pe rafturile instituţiei sunt donaţii de la cititori.

„Am dat anunţ şi oamenii ne aduc cărţi. Le donează pentru că pleacă sau au nevoie să-şi elibereze spaţiu în casă şi le pare rău să arun­ce literatura”, spune bibliotecara Natalia Garciu.

Cu toată popularitatea lui, inter­netul, totuşi,  nu a reuşit să înlocu­iască definitiv literatura şi lectura cărţilor tipărite.

„Oamenii vor să vina acasă şi să citească o carte în linişte şi pace. Vin şi în sala noastră de lectură să citească, inclusiv presa. O lăsăm pe măsuţă”, spune Valentina Topal.

Bibliotecarii au grijă şi de gene­raţia tânără. „Ajutăm tinerii să-şi cultive gusturi bune. Celor care vin pentru prima dată la bibliotecă, în primul rând, îi familiarizăm cu fon­dul de carte. Aici fiecare îşi va găsi ceva pe plac – artă, sport, alte dome­nii. Avem şi multe romane poliţiste, pe care le-au adus oamenii. Femeile preferă romanele scrise de femei, pe când bărbaţii le citesc doar pe cele scrie de autori bărbaţi, considerând că femeile nu sunt capabile să scrie un roman poliţist de calitate”.

Anul acesta, biblioteca a câşti­gat un grant în cadrul programului „Novateca”. Valorificarea acestuia este planificată pentru anul 2016. Vor fi instalate două calculatoare şi nouă laptopuri. Doi colaboratori vor face cursuri, în urma cărora vor deveni specialişti calificaţi, capabili să înveţe cititorii să lucreze în diver­se programe şi în internet. Poate că datorită acestei inovaţii se va extin­de cercul cititorilor şi se va schimba fața bibliotecii. Proiectul presupune dotarea tehnică şi a altor biblio-teci din raionul Basarabeasca, pre­cum şi instruirea colaboratorilor în ceea ce ţine de utilizarea compute­rului.