Vera Platon: Parteneriatul social, un instrument important pentru protejarea drepturilor membrilor de sindicat

Interviu cu Vera Platon, preşedinta Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Rezina

– Cât de mult contează dialogul cu partenerii sociali pentru Consiliul interrramural al sindicatelor din raionul Rezina?

– Una dintre principalele priorităţi ale activităţii Consiliului interramural al sindi­catelor din raionul Rezina o constituie dia­logul cu partenerii sociali. O mărturie vie a funcţionării acestuia o reprezintă convenţia colectivă teritorială, care include mai mul­te rezultate ale consultărilor şi negocierilor colective între partenerii sociali din raion, precum salarizarea angajaţilor, securitatea muncii, colaborarea dintre angajatori şi sin­dicate şi altele. Ca să vă daţi seama cu câtă responsabilitate, seriozitate sunt tratate cla­uzele ce se conţin în textul convenţiei colec­tive, voi spune că executarea prevederilor acesteia este analizată periodic în cadrul şedinţelor organizate de conducerea raionu­lui.

Ar fi de menţionat că unul dintre cele mai importante capitole ale convenţiei colective ţinteşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeii. Astfel, am convenit, după discuţii aprinse cu partenerii sociali, ca salariatele din raion, membre de sindicat, să benefi­cieze o dată în an de dreptul de a merge la consultaţie la medicul oncolog fără ca să  li se taie din salariu şi fără aprobarea angaja­torului. Eu cred că este o mare realizare, de­oarece în raionul nostru, ca urmare a funcţi­onării în regiune a mai multor întreprinderi ce emit în atmosferă substanţe cancerigene, este foarte înalt gradul mortalităţii din cau­za maladiilor oncologice.

– Prin ce se manifestă asistenţa par­tenerilor sociali în contextul acţiu­nilor pe care şi le propun să le reali­zeze sindicatele?

– În acest sens, aş vrea să menţionez în­deosebi activitatea comisiei de dialog soci­al,  în cadrul căreia sunt dezbătute cele mai stringente probleme, precum fenomenul muncii informale, care afectează grav eco­nomia raionului Rezina. Ar mai fi de remar­cat că, la întreprinderile în care activează organizaţii sindicale, „munca la negru” şi plata salariilor „în plic” sunt excluse. Aceas­ta pentru că liderii sindicali se concentrează pe sensibilizarea angajaţilor vizavi de urmă­rile negative pe care le vor suporta în cazul practicării muncii informale. Le explicăm că lefurile oferite „în plic” nu sunt înregis­trate la contabilitatea întreprinderii şi deci nu sunt calculate, transferate contribuţiile respective în bugetul asigurărilor sociale de stat, din care cauză se vor alege cu pensii mici.

În genere, trebuie spus că noi ne bucurăm de o mare susţinere din partea Consiliului Raional Rezina. Astfel, cu suportul financiar al administraţiei raionale, am reuşit să or­ganizăm o masă rotundă cu genericul „Să­nătatea femeilor în atenţia sindicatelor”, la care au participat 50 de angajate de la dife­rite întreprinderi din raion. Acestea au fost informate de către reprezentanta structurii raionale a Casei Naţionale de Asigurări So­ciale cu privire la daunele muncii informale. În plus, angajatele au posibilitatea să discu­te nemijlocit cu factorii de decizie din raion pe marginea celor mau dureroase probleme cu care se confruntă la locurile de muncă, în viaţa cotidiană. În urma acestor discuţii, salariatele au şanse mai mari de a-şi vedea soluţionate problemele acumulate de mai multă vreme.

De asemenea, avem tot sprijinul din par­tea conducerii raionului şi în ce priveşte de­rularea diverselor acţiuni sportive. Astfel, anul acesta, Consiliul interramural al sindi­catelor a beneficiat de un suport financiar în valoare de 15 mii de lei, la care s-a mai adă­ugat şi ajutorul din partea CNSM de peste 10 mii de lei, ceea ce a permis organizarea spartachiadei raionale, la care au participat aproape 150 de membri de sindicate ce au concurat la șase probe sportive. Evenimen­tul acesta a fost important prin faptul că a oferit o doză bună de speranţă în ce priveşte revigorarea tradiţiilor sportive la scara raio­nului.

– În afară de partenerii tradiţionali, administraţia publică şi patronate, încercaţi să porniţi şi să dezvoltaţi anumite elemente de dialog şi con­lucrare şi cu alte instituţii, factori din raion?

– Desigur. Bunăoară, cunoaşte o dinami­că constantă de dezvoltare şi colaborarea cu Agenţia raională de ocupare a forţei de mun­că. În mod concret, organizăm frecvent târ­guri de muncă, în cadrul cărora angajatorii şi viitorii angajaţi au posibilitatea să negoci­eze condiţiile de muncă, mărimea salariilor, posibilele înlesniri. Fiecare ediţie a târgu­rilor de muncă se fructifică prin angajarea a 10-15 şomeri. De obicei, cele mai multe persoane îşi găsesc de lucru în domeniul agriculturii, sănătăţii, educaţiei. De regulă, prin implicarea în aceste acţiuni, sindicate­le îşi asumă un rol intermediar în procesul negocierilor dintre angajatori şi persoanele care-şi caută un loc de muncă, au grijă să fie respectate prevederile legislaţiei muncii atât la etapa negocierilor, cât şi după încheierea contractelor individuale de muncă.

– Totuşi, insist să-mi relataţi dacă partenerii de dialog îşi respectă cu fidelitate promisiunile pe care le fac în procesul negocierilor.

– Noi ne bucurăm de sprijinul conducerii raionului, dar nu şi de cel al reprezentanţi­lor patronatelor. Din această cauză nu am reuşit să creăm organizaţii primare sindi­cale la toate întreprinderile din raion, fapt ce ne afectează foarte mult pe noi, membrii Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Rezina. Cu regret, organizaţii pri­mare sindicale activează doar la 70–75% din întreprinderile din raion. Şi e păcat, pentru că, trebuie s-o spun pe şleau, tocmai agenţii economici care nu permit activitatea orga­nizaţiilor primare sindicale ignoră cel mai frecvent legislaţia muncii.

De aceea, în cadrul dialogului noi cerem partenerilor sociali, mai cu seamă reprezen­tanţilor patronatelor, tot concursul pentru crearea organizaţiilor sindicale la nivel de agent economic, să ni se permită accesul pe teritoriul întreprinderilor din raion, pentru a discuta cu patronii, cu angajaţii vizavi de perspectivele calităţii de membru de sindi­cat. De exemplu, am încercat să vorbim de câteva ori cu managerii fabricii de confecţii din oraşul Rezina în privinţa creării unei organizaţii primare sindicale. Am discutat cu angajatele acestei întreprinderi, le-am explicat care sunt avantajele membrului de sindicat şi acestea au manifestat dorinţa de a avea propria organizaţie primară sindicală la întreprinderea dată. Însă, până la urmă, din cele aproape 70 de angajate doar vreo trei au scris cerere pentru a deveni membru de sindicat. Ulterior, am aflat că, după ple­carea noastră, salariatele au fost intimidate de către angajator ca să renunţe la intenţia de a crea o organizaţie sindicală în cadrul întreprinderii.

– De vreme ce aţi pomenit de creşte­rea numărului de membri de sindi­cat, aş vrea să ne spuneţi prin ce ar­gumente poate fi atrasă o persoană într-o organizaţie sindicală?

– Pentru a convinge o persoană să devină membru de sindicat, este necesar ca aceasta să conştientizeze toate avantajele pe care le oferă calitatea de membru de sindicat, solu­ţiile din perspectiva tranşării eventualelor probleme, să aibă certitudinea că se poate simţi protejată, contând oricând pe ajuto­rul sindicatelor. În această ordine de idei, o să invoc un caz grăitor, ce s-a produs acum 2-3 ani. O angajată de la una din bibliotecile din raion, membră de sindicat, bolnavă de cancer, a fost concediată de administratoa­rea acestei instituţii. Drept pretext a servit, pentru angajatoare, chipurile, vizitele prea frecvente la medicul oncolog. A încercat să–şi facă dreptate în mai multe instanţe, însă fără succes. De aceea, s-a adresat  după dreptate la Consiliul interramural al sindi­catelor din raionul Rezina, implorând: „Vă rog să mă ajutaţi! Sunteţi ultima instanţă la care mai pot apela!”

Bineînțeles, noi am intervenit. Departa­mentul juridic al CNSM i-a acordat gratis asistenţa juridică necesară şi, în felul acesta, salariata, membră de sindicat, a fost resta­bilită la locul anterior de lucru. Desigur, este un caz dramatic, ieşit din comun, dar care vine să sugereze că sindicatele te pot apă­ra şi în situaţiile cele mai disperate. Aşa că oricine trebuie să trateze sindicatele ca pe o mână pentru ajutor.