Opinii pro şi contra plafonării taxelor locale

Reintroducerea plafonului maxim la taxele locale pentru 2014 a fost anunţată de reprezentanţii patronatelor drept unul din cele mai semnificative succese, obţi­nute în urma negocierilor purtate, în anul trecut, cu Guvernul. Ei sunt însă îngri­joraţi de posibilitatea ca plafonul să fie anulat. Este un pas înapoi sub aspectul descentralizării şi al autonomiei locale, iar sub cel economic şi financiar, această reglementare nu este posibilă din cauza diferenţelor mari între primării, susţin reprezentanţii Congresului Autorităţilor Locale.

 

Anul 2013 a demonstrat că lipsa plafonării duce la abuzuri şi la o abordare provincialistă a aspectelor legate de taxarea în­treprinderilor mijlocii şi a celor comerciale, a afirmat preşe­dintele Asociaţiei Micului Bu­siness, Eugen Roşcovan. Într-o discuţie cu un corespondent al ziarului „Vocea poporului”, el a declarat că primarii aplică taxe minime pentru rudele şi adepţii lor, iar maxime – pen­tru oponenţi.

„Taxele locale sunt un sti­mulent important pentru ad­ministraţiile locale. În prezent, lipseşte însă un mediu adminis­trativ care ar putea să înţeleagă că stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii este o moda­litate de creare a noi locuri de muncă. Noi cunoaştem un şir de cazuri strigătoare la cer”, a argumentat preşedintele Aso­ciaţiei Micului Business.

 

Taxare excesivă

 

Eugen Roşcovan a adus drept exemplu faptul că în ra­ionul Nisporeni sunt întreprin­deri mici cu trei-şase angajaţi care achită taxe locale de până la 50 de mii de lei pe an. Alte­le plătesc anual impozite a câte 20-22 de mii de lei. „Aceasta vorbeşte despre faptul că admi­nistraţiile publice ori nu înţe­leg, ori din lăcomie sau incom­petenţă se gândesc că ar putea să trăiască pe seama agenţilor economici printr-o taxare ex­cesivă şi lipsirea acestora de drepturi economice elementa­re”, a apreciat vorbitorul.

 

Discuţiile vizează stabilirea unor criterii mai clare de plafonare a taxelor

 

Preşedintele Asociaţiei Mi­cului Business a sugerat că re­prezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului ar trebui să exa­mineze şi posibilitatea institui­rii unui impozit fix pentru do­meniile de afaceri în care este prezent micul business.

 

Păstrarea plafoanelor

 

Reprezentantul businessu­lui mic a optat pentru păstra­rea plafonării taxelor locale, ca modalitate de protejare a întreprinderilor mici şi mijlo­cii existente, care degradează concomitent cu numărul locu­rilor de muncă. În caz contrar, dacă vor fi liberalizate vizele, o bună parte dintre antreprenorii din unele raioane sunt dispuşi să plece pentru a activa peste hotare.

La rândul său, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Pa­tronatului, Leonid Cerescu, a precizat că plafonarea impozi­telor locale a fost solicitată de majoritatea agenţilor econo­mici din teritoriu. „Noi vrem ca taxele să fie rezonabile, dar atât timp cât administraţiile locale le vor stabili în mod unilateral, fără a negocia cu reprezentan­ţii oamenilor de afaceri, soluţia actuală este corectă. Unele ad­ministraţii aplică impozite exa­gerate pe care nu le pot suporta agenţii economici din teritoriu şi ei îşi sistează activitatea sau trec în economia informală”, a menţionat Leonid Cerescu.

 

Anularea plafoanelor

 

De cealaltă parte, reprezen­tanţii CALM, organizaţie ce re­prezintă peste două treimi din comunităţile locale, se pronun­ţă pentru anularea plafonării. „Această prevedere a fost adop­tată cu mari încălcări şi credem că va fi declarată neconstituţio­nală”, a declarat directorul exe­cutiv al CALM, Viorel Furdui.

Mari semne de întrebare ri­dică şi modul în care este făcută plafonarea şi pe cine favorizea­ză ea, a argumentat Viorel Fur­dui. El a adăugat că beneficiari ai acestei prevederi sunt nu atât întreprinderile mici şi mijlocii, cât anumite companii mari, în special, cazinouri, localuri cu jocuri de noroc, staţii de ali­mentare cu combustibil, pieţe angro şi pieţele în general.

 

Argumentarea poziţiei

 

Anterior, aplicarea plafonu­lui maxim pentru taxele locale a cauzat prejudicii mari comu­nităţilor locale, care au rămas cu găuri bugetare şi în inca­pacitate de a executa un şir de servicii publice precum întreţi­nerea drumurilor, amenajarea teritoriului, iluminatul stradal etc. Mai mult, de această dată plafonarea a fost reintrodusă când bugetele locale erau deja adoptate, a remarcat Viorel Furdui. Reprezentantul prima­rilor a calificat drept nejustifi­cate învinuirile aduse autorită­ţilor locale privind descurajarea afacerilor locale. „Au fost aduse doar exemple singulare scoa­se din context. Nici Ministerul Finanţelor, nici Serviciul Fiscal de Stat sau patronatele nu au prezentat date, analize sau vre­un studiu care să demonstreze acest lucru”, a estimat directo­rul executiv al CALM.

 

Toţi într-o oală

 

Viorel Furdui afirmă că noi­le reglementări dezavantajează deopotrivă întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi comunită­ţile locale. Acum, plafonul ma­xim de şapte mii de lei lunar se răsfrânge asupra benzinăriilor, cu excepţia celor din muncipi­ile Bălţi şi Chişinău, pieţelor sau supermarketurilor, dar şi a unor magazine cu suprafaţa de 10 metri pătraţi. În acelaşi timp, au fost eliminate taxele precum cea pe parcaje sau pe evacuarea gunoiului, ceea ce generează probleme la nivel lo­cal, a constatat vorbitorul.

În opinia sa, plafonarea va fi anulată. „Pe lângă faptul că reprezintă un pas înapoi în descentralizarea şi autonomia locală, această reglementare nu poate fi aplicată şi din cauza diferenţelor dintre cele aproa­pe 900 de primării, regiunile nord, centru şi sud, oraşele mici şi cele mari”, a opinat vor­bitorul.

Viorel Furdui dă asigurări că primăriile nu au recurs la ma­jorarea taxelor, iar multe din­tre adminsitraţiile locale chiar le-au micşorat. Totodată, în procesul de stabilire a mărimii impozitelor au loc discuţii cu toţi antreprenorii, care au ast­fel posibilitatea de a influenţa aceste decizii. În acest context, discuţiile purtate în prezent cu referire la plafonare se axează, în special, pe stabilirea unor cri­terii mai clare privind obiectul impozitării, ca să nu se admi­tă aplicarea, din raţionamente subiective, a unor taxe diferite pentru acelaşi gen de afaceri, a conchis Viorel Furdui.

Rreprezentanţii Comisiei parlamentare administraţie publică şi dezvoltare regională au precizat pentru „Vocea po­porului” că recent au fost orga­nizate audieri publice pe acest subiect. În context, membrii comsiei au decis ca ulterior să fie creat un grup de lucru care va studia problema şi va ela­bora modificări la legislaţia în vigoare.

 

Poziţia sindicatelor

 

Preşedinta Federaţiei Sindi­cale „Moldova-business-sind”, Natalia Suboci, a apreciat că reintroducerea plafonării este o consecinţă a finanţării insufi­ciente, în ultimii ani, a nivelului local de către cel central, ceea ce a dus la majorarea taxelor.

“Plafonarea este în interesul oamenilor care lucrează în bu­sinessul mic, dar nu avantajea­ză dezvoltarea regională. Dacă a fost aplicat acest mecanism, atunci antreprenorii ar trebui să majoreze salariile angajaţi­lor, să investească în sfera so­cială, să finanţeze proiecte de dezvoltare regională. Ar putea fi luată în calcul şi o abordare diferenţiată, ca acolo unde ve­nitul e mai mare, să fie majorat şi impozitul, iar unde e mai mic – să fie redus”, a opinat Natalia Suboci.

 

P.S.: Când acest articol era gata pentru publicare, Curtea Constituţională a declarat neconstituţiona­le prevederile legislative privind plafonarea ta­xelor locale. Hotărârea Curţii este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac şi a intrat în vi­goare la data adoptării.