Operaţiunile de schimb valutar, efectuate cu buletinul de identitate

Foto: bizlaw.md

Operaţiunile de schimb valu­tar efectuate pe teritoriul ţării noastre ar putea fi posibile, începând cu 27 iunie 2017, doar cu prezentarea buletinu­lui de identitate. Acest lucru este prevăzut în proiectul noii legi cu privire la prevenirea şi combaterea spălării de bani şi a finanțării terorismului.

Măsura în cauză nu afectează în nici un fel drepturile şi intere­sele salariaţilor din ţara noastră, afirmă Victor Onici, preşedintele Federaţiei Lucrătorilor din Insti­tuţiile Bancare şi de Asigurări din Republica Moldova. Or, procedura în cauză nu este însoţită de ma­jorarea costurilor suportate de lucrători pentru serviciile respec­tive.

Proiectul a fost elaborat în scopul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei europene cu privire la prevenirea utilizării sistemului financiar pentru spă­larea de bani sau finanțarea tero­rismului. Termenul limită pentru implementarea normei cu pricina expiră pe 27 iunie, iar autorităţile statului nostru promit că vor reuşi să se conformeze exact în ultima clipă angajamentelor asumate.

Proiectul prevede că opera-țiunea de schimb valutar în nu­merar se va efectua cu prezenta­rea actelor de identitate. În cazul tranzacţiilor ce depășesc suma de cinci mii de lei, unitatea de schimb valutar va înregistra da­tele din documentul de identitate al persoanei care a schimbat bani. Totodată, entitățile raportoare vor fi obligate să păstreze timp de cinci ani toate datele aferente operaţiunilor. În acelaşi timp, ope­raţiunile în numerar cu sume mai mari de cinci mii de euro vor fi raportate Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor pen­tru monitorizare. Obligatorie va fi şi raportarea tranzacţiilor în vira­ment care prin o singură operaţi­une depăşesc 25 de mii de euro. Aceste tranzacţii, împreună cu cele în numerar, reprezintă date complementare ale procesului analitic efectuat în baza operaţi­unilor suspecte.

Documentul definește un șir de noțiuni noi, precum 

și entitățile ce urmează să sesizeze Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor. Astfel, entități raportoare sunt instituțiile financiare, unitățile de schimb valutar, agenții imobili­ari, avocații, notarii, Serviciul va­mal, furnizorii de servicii poștale, de audit și contabilitate etc., a precizat Nicolae Eșanu, viceminis­tru al Justiţiei, în cadrul unor audi­eri publice organizate de Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică.

La discuții au participat depu-tați, reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile, insti-tuțiilor financiar-bancare și parte­neri de dezvoltare.

După aprobarea în prima lec­tură, pe marginea proiectului au fost înaintate circa 150 de amen­damente, propuneri și obiecții. Membrii Comisiei au stabilit ca 19 iunie 2017 să fie data-limită de prezentare a propunerilor, după care proiectul definitivat să fie dezbătut și votat, în lectură finală, de plenul Parlamentului.