O societate poate progresa doar cu contribuția plenară a femeilor

În prima zi de primăvară, femeile din cadrul CNSM au organizat un flash­mob în care au expus sloganuri, precum ar fi: „Stop discriminării la angajare!”, „Trăiește-ți viața fără violență!”, „Femeile pentru muncă decentă!”, „Împreună sun­tem o forță!” etc.

Era tocmai momentul potrivit pentru aceste mesaje, fiindcă membrele Consi­liului de Femei, șefele de centre sindica­le național-ramurale și de departamente ale CNSM etc. s-au întrunit la o masă ro­tundă cu genericul „Situația femeilor în Republica Moldova: realizări și perspec­tive”.

În viziunea sindicatelor, statutul fe­meii și rolul pe care-l ocupă ea în viața comunității reprezintă unul din indicii cei mai importanți ai nivelului de dezvoltare al societății. Totodată, discriminarea fe­meilor mai persistă în societatea contem­porană. Nu face excepție în context nici țara noastră, unde acest fenomen ia dife­rite forme.

„Legislația în Republica Moldova ră­mâne a fi declarativă, în ceea ce privește funcționarea mecanismului de stat pen­tru asigurarea șanselor egale femeilor de a participa în mod real în procesul de luare a deciziilor”, a declarat Petru Chi­riac, vicepreședinte al CNSM, prezent la eveniment. Potrivit investigațiilor Băn­cii Mondiale, în țările unde sunt femei la conducere, nivelul corupției este mult mai scăzut.

La final, participantele la masa rotundă au 

adoptat o adresare care a fost expedi­ată Guvernului și Parlamentului.

Procesul de democratizare a oricărei țări poate să se desfășoare cu succes doar în cazul în care se implică întreaga societate, adică femei și bărbați în egală măsu­ră. Din analiza de care dispune CNSM, subiectul discriminării de gen este foarte actual.

„În pofida faptului că rata șomajului la bărbați este mai în­altă, comparativ cu cea a femeilor, acestea întâmpinând greutăți la angajare. Femeile care decid să devină mame cu greu își găsesc un loc de muncă, iar femeile gra­vide nu au nici o șansă să fie anga­jate. Deseori patronii le consideră o povoară. Aceasta este una din­tre problemele cheie care urmea­ză să fie soluționate împreună cu partenerii sociali, în contextul im­plementării strategiei gender de dezvoltare”, a menționat la masa rotundă Petru Chiriac.

Dânsul s-a referit și la faptul că multe femei lucrează în condiții care nu corespund igienei sa­nitare. „Cerem să fie achitate compensații pentru munca pre­stată în condiții grele, în funcție de salariul minim pe țară. Vrem să fie compensate daunele pen­tru prejudiciile aduse sănătății”, a specificat Petru Chiriac.

Vicepreședintele CNSM s-a re­ferit și la bolile profesionale care, oficial, aproape că nu sunt în Re­publica Moldova. CNSM a pro­curat un minilaborator cu utilaj necesar pentru a evalua starea re­ală a condițiilor de muncă. Refe­rindu-se la actele internaționale, Petru Chiriac a spus următoarele: „Noi insistăm ca Guvernul să rati­fice convenția 189 a OIM cu privi­re la munca decentă prestată de către muncitoarele şi muncitorii casnici. Un alt act internațional care trebuie ratificat de Guvern este convenția nr. 156 privind egalitatea de șanse a salariaților cu responsabilități familiale”.

Liuba Rotaru, președinta Con­siliului de Femei de la CNSM, s-a referit, în cadrul mesei rotunde, la problemele prioritare: protecția social-economică a femeilor, mi-grația și impactul acesteia, să­nătatea și securitatea la locul de muncă, promovarea femeilor în funcții decizionale, independența financiară egală pentru femei și bărbați, stabilirea posibilită-ților de formare profesională a femeilor la întoarcerea din con­cediul pentru îngrijirea copilului, fortificarea sistemului de sănă­tate, a sistemului educațional, promovarea modului de viață sănătos.

„Un lucru e cert: au fost elabo­rate multe politici în țară, dar dacă noi nu le vom realiza, ele rămân buche moartă și o să ne trezim mâine că cel mai scump tezaur al Republicii Moldova, capitalul uman, va pleca din țară. Oamenii pleacă acolo unde salariul este decent, unde au siguranța zilei de mâine, unde toți sunt egali în fața legii”, a declarat Liuba Rotaru.

La eveniment a fost prezen­tă și Ruxanda Glavan, ministra Sănătății. Ea a vorbit despre refor­ma sectorului de sănătate și des­pre drepturile tuturor persoanelor asigurate. „Atât în medicina pri­mară, cât și în sectorul spitalicesc, lucrurile erau mai slab organiza­te și în anumite situații procesele erau blocate. Chiar și în condițiile anului 2016, când bugetul a fost aprobat la jumătate de an și tre­buia să găsim resurse financiare suplimentare, ne-am propus câte­va scopuri legate de creșterea sa­larială și au fost făcuți primii pași în asigurarea locurilor de muncă decente despre care vorbim de mult timp”, a menționat ministra.

Apoi a adăugat că un factor pozitiv „în sistemul de sănătate, în 2016, fără nici un fel de adausuri suplimentare la bugetul asigură­rilor medicale, nu a crescut prețul poliței, cotele de contribuție, nu au fost majorate pe cât ne-am dorit și contribuțiile de la buge­tul de stat. Cu toate acestea, am identificat 295 de milioane de lei care au fost direcționate spre schimbarea sistemului de salari­zare. Au apărut pentru prima dată indicatori de performanță. Sun­tem conștienți că orice schimbare necesită timp”. Totodată, Ruxanda Glavan a explicat de ce a fost ne­voie de majorarea prețului la ser­viciile medicale pentru persoane­le neasigurate.

Svetlana Rusu, reprezentantă a Oficiului Avocatului Poporului, re­ferindu-se la acest subiect, a spus că instituția respectivă s-a auto­sesizat din oficiu, pentru că au apărut mai multe întrebări și ne­dumeriri. „Nu era clar cum aceste tarife au ajuns să fie  majorate de zeci de ori. Au apărut întrebări și nemulțumiri, fiindcă serviciul de asistență medicală în baza poliței nu funcționează chiar bine. Mai multe persoane s-au plâns, pe marginea unor cazuri concrete”.

Sindicalistele au adresat mai multe întrebări ministrei Muncii și reprezentantei Oficiului Avoca­tului Poporului, exprimând astfel nemulțumirile și doleanțele feme­ilor pe care le reprezintă.