O nouă platformă pentru consolidarea dialogului social cu susținerea Suediei

Foto: sindicate.md

Anul acesta, a fost finalizat proiectul „Platforma dialo­gului social pentru Moldo­va”, realizat pe parcursul a doi ani de zile de către par­tenerii sociali locali, cu sus­ţinerea experţilor suedezi. Cu acest prilej, la 2 decem­brie, în incinta Casei Sindi­catelor, a avut loc o acţiune de evaluare a respectivului program, la care a partici­pat un grup de experţi de la Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), în frunte cu Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, şi Markus Burmem, conducătorul unei echipe a companiei „SWECO”, eva­luator al proiectului.

Suedezii ne-au dat lecţii cum să negociem cu partenerii sociali

Petru Chiriac a evidenţiat că, odată cu încheierea acestui pro­iect, a fost elaborată o platformă nouă pentru dialogul social în ţara noastră, alcătuită din trei componente de bază: dialogul social şi convenţiile colective, sistemul de salarizare, conflic­tele în colectivele de muncă. El ne-a declarat că pe palierele respective de dezbateri au fost prezenţi experţi din partea pa­tronatului, sindicatelor, care au generat soluţii, recomandări în vederea ameliorării situaţiei în domeniile menţionate. De ase­menea, aceştia au insistat asupra momentelor pozitive şi au iden­tificat deficienţele în acest sens. Au pledat pentru obiectivele care urmează să fie atinse, au stabilit gradul de satisfacţie a fiecărui partener social vizavi de conţi­nutul legislaţiei existente ce ţine de dialogul social, de sistemul de salarizare, litigiile colective de muncă.

Vicepreşedintele CNSM a re­marcat contribuţia specialiştilor suedezi, care i-au consiliat timp de doi ani pe experţii din ţara noastră în domeniile date din perspectiva experienţei acumu­late de statul nordic. Îndeosebi, s-a insistat pe aplicarea legisla­ţiei în procesul de dialog social. Or, potrivit dumnealui, în ţara noastră, Guvernul, patronii tre­buie rugaţi ca să vină la masa de negocieri, în timp ce în Sue­dia există o tradiţie de secole ca aceştia să participe în mod be­nevol la tratative. Aşa că noi mai avem mult de învăţat de la ei în această privinţă.

Tribunalul muncii, condiţie obiectivă pentru soluţionarea imparţială a conflictelor de muncă

Un capitol important l-a con­stituit şi necesitatea fondării tribunalului muncii, a remar­cat Petru Chiriac. Pentru că, la momentul de faţă, instanţele de judecată iau decizii în favoarea patronilor în procesele ce ţin conflictele de muncă. Dar justiţia noastră se îneacă în corupţie. Pe când, în cazul instituirii tribu­nalului muncii, care, în viziunea sindicatelor, va avea o cu totul altă structură, componenţă, adi­că vor include reprezentanţii sin­dicatelor şi patronatului. Astfel, va fi posibil ca cererile depuse de omul muncii să fie examinate cu maximă imparţialitate, obiecti­vitate. Din păcate, susţine vice­preşedintele CNSM, Ministerul Justiţiei se opune în fel şi chip fondării unei asemenea instituţii judiciare. În acelaşi timp, spune dânsul, este cunoscut că UE a dat circa 60 de milioane de euro pentru reforma justiţiei în Repu­blica Moldova şi ar fi nimerit că o parte din suma dată să fie folosi­tă şi pentru crearea tribunalelor muncii, completurilor specializa­te de judecată, care să examineze conflictele de muncă.

Negocierile în cadrul acestui proiect s-au materializat printr-un document oficial, „Platforma dialogului social pentru Moldo­va”, semnat de Guvern, patronat şi sindicate, prin care părţile îşi exprimă acordul în ceea ce pri­veşte modificarea legislaţiei, im­plementarea unor noi forme de dialog social, revizuirea activită­ţii comisiilor de consultări colec­tive ramurale, teritoriale.