O economie în agonie

 

Economia Republicii Moldova este mai bolnavă ca niciodată. Întreprinde­rile se închid pe un cap. Potrivit ultimelor date ale Camerei Înregistrării de Stat, anul trecut, au fost radiate, adică şi-au încetat activitatea peste 3900 de agenţi economici, cel mai mare număr din ultimii 15 ani! Aceasta în timp ce numărul întreprinderilor înregistrate în răstimpul dat a fost cel mai scăzut de la 2003 încoace. Ceea ce înseamnă că peste 65 la sută dintre agenţii economici care pornesc să funcţioneze dau faliment.

 

Investitorii străini fug ca de ciumă

 

Întreprinderile industriale, care repre­zintă carcasa economiei oricărei ţări, re­prezintă doar 12%. Numărul acestora se micşorează în mod ameninţător cu fiece an. Pentru confirmare, voi spune că în anul 2014 numărul întreprinderilor industriale s-a micşorat cu aproape 150 de unităţi. Cele mai multe, 117 unităţi sau aproape 80 la sută, s-au închis în domeniul industriei prelucrătoare. În industria uşoară, şi-au încetat activitatea 15 întreprinderi.

Investitorii străini fug din Republica Moldova, iar odată cu ei şi capitalul, de par­că ţara noastră ar fi bântuită de ciumă. În consecinţă, volumul global al investițiilor străine în capitalul social al întreprinde­rilor a ajuns să fie mai mic decât în 1994. Dacă, acum 20 şi ceva de ani, valoarea acestuia se ridica la aproape 710 milioane de lei, apoi, spre sfârşitul anului trecut, aceasta cifră a coborât la nivelul de 100 de milioane de lei. Drept urmare, numărul în­treprinderilor cu investiţii străine, 533 de unităţi, a ajuns să fie cel mai mic în ultimii cinci ani.

 

De ce se închid întreprinderile?

 

Ce vitregii s-au abătut asupra economiei noastre, de numărul întreprinderilor scade în ritm vertiginos, iar investitorii străini părăsesc ţara în grabă? În opinia lui Iurie Morcotilo, expert în economia industrială la Centrul analitic independent „Expert–Grup”, o cauză ar fi criza economică ce a lo­vit anul trecut ţara noastră. Totuşi, insistă el, la o analiză mai atentă, se poate observa că cele mai multe întreprinderi care şi-au încetat activitatea au funcționat în raioane­le ţării, 68 la sută, în timp ce cel mai mare număr de întreprinderi înregistrate s-a consemnat în Chişinău, 65 de procente, iar având în vedere că în raioane funcţionează cu precădere întreprinderi agricole şi de comerţ, se poate spune că închiderea ma­sivă a întreprinderilor vine si ca o urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă.

În general, a remarcat expertul, circa 70 la sută din numărul total al întreprinderi­lor înregistrate se 

concentrează în capitală, ceea ce denotă mari deficienţe ale politicii regionale, fapt ce periclitează dezvoltarea regiunilor ţării. Astfel încât, pe un termen previzibil, ne-am putea trezi cu o capitală supradezvoltată şi cu regiuni anemice.

 

Călcâiul lui Ahile al economiei moldoveneşti

 

Cât priveşte structura întreprinderilor, Iurie Morcotilo a remarcat că se observă o concentrare exagerată a acestora în secto­rul serviciilor, mai ales în domeniul comer­ţului – 53 la sută. Pe când ponderea agen­ţilor economici din agricultură şi industrie, care sunt implicați nemijlocit în producea mărfurilor, este de doar 18 la sută. Tocmai această disproporţie reprezintă călcâiul lui Ahile al economiei moldoveneşti, sugerea­ză expertul. Aceasta situaţie vine ca urmare a crizei mondiale, care a condus la simpli­ficarea structurii economiei moldoveneşti din cauza lipsei de capital intelectual, ge­nerată de plecarea specialiştilor calificaţi din ţară, de insuficienţa de investiţii stră­ine şi ignorarea de către autorităţile pu­blice centrale a politicilor structurale. Pur şi simplu, conchide dânsul, oamenii s-au văzut nevoiţi să se concentreze pe domenii din care pot obţine bani foarte rapid: co­merţ, construcţii, alte servicii.

Expertul  a precizat că şi în statele dez­voltate ponderea întreprinderilor din in­dustrie este cam aceeaşi ca în Republi­ca Moldova, însă, spre deosebire de ţara noastră, salariaţii din economiile avansa­te nu s-au orientat spre sfera comerţului, ci către domeniile serviciilor cu valoare adăugată, precum cercetare şi dezvoltare, industria IT, design. Astfel, chiar dacă ac­tivează în sfera serviciilor, angajaţii din ţă­rile dezvoltate fabrică produse intelectuale, cu valoare adăugată. Pe când jumătate din întreprinderile din sfera comerţului care activează în ţara noastră nu produc nimic. În plus, întreprinderile din sfera serviciilor reprezintă una dintre principalele surse de alimentare a economiei subterane. Anume în acest domeniu prosperă firmele fantomă.

 

Lipsa unei comunicări sincere dintre autorităţi şi mediul de afaceri

 

Ne confruntăm cu un dezastru total în ceea ce priveşte investiţiile străine, se arată alarmat expertul. Din analizele sale, rezultă că trendul descrescător al fluxului de bani de peste hotare în economia Mol­dovei a început să se vadă încă din 2010. În ciuda faptului că unii indicatori reflectă îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţara noastră, volumul investiţiilor străine se află în scădere. Explicaţii ar fi mai multe, ne dumireşte Iurie Morcotilo. În primul rând, în viziunea sa, nu există o comuni­care sinceră între autorităţile publice şi mediul de afaceri. În afară de aceasta, anul trecut s-a făcut remarcat pentru Republica Moldova printr-o conjunctură economică nefavorabilă, în virtutea căreia mulţi in­vestitori străini au fost speriaţi de criză şi de perspectivele creşterii economice lente în 2016 şi au renunţat să mai investească în economia moldovenească.

 

Competitivitatea scăzută ne joacă festa

 

Mai apoi, este de părere expertul, Re­publica Moldova pierde lupta pentru com­petitivitate în raport cu ţările regionale. Or, se ştie că orice investitor, înainte de a-şi plasa banii, vizitează mai multe ţări din regiune, fiind preocupat de mai multe aspecte, precum logistica, legislaţia fiscală, calitatea forţei de muncă, posibilele conce­sii din partea guvernului. În această ordi­ne de idei, ar fi de spus, cu regret, că ţara noastră a pierdut în ultimii ani mai multe proiecte investiţionale de amploare, deoa­rece investitorii străini s-au arătat dezamă­giţi de calitatea forţei de muncă, de starea infrastructurii, dar, mai ales, anul trecut, de instabilitatea politică. Fiindcă schim­barea frecventă a guvernelor nu generea­ză încredere pentru investitorii străini. Dar, incontestabil, cea mai mare lovitură pentru imaginea ţării noastre a fost scan­dalul privind furtul miliardului de dolari, din care cauză Republica Moldova a înce­put să fie tratată cu prudenţă financiară sporită. Efectul negativ al sustragerii aces­tor sume enorme din bănci încă mult timp va ţine departe investitorii străini de ţara noastră, este concluzia tristă a lui Iurie Morcotilo.

 

Statul trebuie

să susţină

întreprinderile

care se preocupă

de soarta angajaţilor

 

Opiniile expertului economic privind cauzele degradării economiei noastre şi ale exodului masiv, brusc al investitorilor străini sunt împărtăşite şi de către Nadej­da Rusnac, preşedintele Federaţiei Sindi­catelor Lucrătorilor din Industria Uşoară din Moldova.

Dumneaei spune că industria uşoară este unul dintre sectoarele economiei na­ţionale cele mai afectate de plecarea in­vestitorilor din afara ţării, deoarece foarte multe întreprinderi au capital străin. Ea confirmă că instabilitatea politică, situaţia financiară incertă îi determină pe investi­torii străini să-şi retragă capitalul din ţara noastră. Drept consecinţă, mulţi agenţi economici din industria uşoară şi-au sis­tat activitatea, iar mii de angajaţi se află în concediu forţat. De aceea, angajatorii sunt puşi pe identificarea, atragerea al­tor investitori, în loc să se concentreze pe crearea unor condiţii mai bune de muncă pentru salariaţi. Nadejda Rusnac crede că întreprinderile industriale, mai ales cele care respectă legislaţia muncii și sunt buni contribuabili, ar trebui să beneficieze de mai multă atenţie, susţinere din partea Guvernului, prin plasarea unor comenzi centralizate sau prin măsuri de relaxare fiscală.