Numărul copiilor din țara noastră, în continuă scădere

În fiecare an, în prima zi de vară, pe 1 iunie, se cele­brează Ziua Internaţională a Copilului. Ziua în care în­cercăm încă o dată să con­ştientizăm că interesul pen­tru copil trebuie să fie unul prioritar şi că toţi copiii au nevoie de sprijinul şi atenţia statului.

Populația Republicii Moldova scade și îmbătrânește. Acest fapt se conține într-un studiu realizat, la nivel mondial, de Organizația HelpAge International. Estimări­le specialiștilor arată că, în anul 2050, peste o treime din populația țării noastre va avea vârsta de 60 de ani și peste.

Cifrele par să se apropie tot mai mult de realitate, dacă ar fi să luăm în calcul datele Biroului Național de Statistică (BNS) privind rata natalității în Republica Moldova.

Potrivit datelor BNS, la 1 ia­nuarie anul curent, în Republi­ca Moldova existau circa 600 de mii de copii. În 2019, s-au născut 32 de mii de copii, în descreștere cu 7,8 la sută față de anul prece­dent. „Rata natalității înregistrată în anul 2019 a fost de 12 nou-născuți la o mie de locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii cinci ani. În ultimii cinci ani, cea mai înaltă rată a natalității s-a înregistrat în anul 2015, constituind 14 născuți la o mie de locuitori”, precizează BNS.

Cei mai mulți dintre nou-născuți sunt băieți, raportul fiind de 105 băieți la 100 de fete. Aceleași date relevă că femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără com­parativ cu cele din mediul urban. S-au modificat în ultimii ani și vâr­stele la care femeile nasc. Astfel, vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2019, a fost de 25 de ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 24 de ani, comparativ cu cele din mediul urban – 27 de ani.

În același timp, a scăzut puțin și ponderea copiilor născuți în afara căsătoriei: în 2019, rata acestora a fost de 19,3%. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 22,2% dintre copii, comparativ cu 14,9% în mediul urban.

În scădere este și numărul ele­vilor. În anul de studii 2019-2010, în cele peste 1200 de instituții școlare de învățământ își făceau studiile peste 330 de mii de elevi, cu o mie mai puțini comparativ cu anul precedent. În schimb, în creștere este numărul copiilor aflați în situații de risc, cei mai vulnerabili fiind copiii din mediul rural.

Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Fa­miliei, la sfârșitul anului 2019, au fost luaţi în evidenţă peste zece mii de copii aflați în situații de risc, marea majoritatea a acestora, peste 70 la sută, fiind din mediul rural. Din numărul copiilor aflați în situații de risc, peste 200 sunt cu dizabilități.

Potrivit acelorași date statis­tice, în anul trecut, peste 750 de copii au fost supuși violenței, în scădere însă cu peste 20 la sută față de anul 2018.

Potrivit Avocatului Poporului pentru protecția drepturilor co­pilului, Maia Bănărescu, în ultimii ani, respectarea drepturilor copii­lor în Republica Moldova nu a în­registrat progrese semnificative.

„Pe orice segment pe care l-ați lua, întotdeauna, vorbim despre încălcarea drepturilor co­piilor. Sunt drepturi prevăzute de legislație, care este conformă tuturor standardelor, dar avem probleme la capitolul implemen­tare. Statul mereu invocă lipsa finanțelor, ceea ce este total­mente greșit. Este chiar o rușine pentru stat, la un așa număr mic de copii, să nu le poți asigura res­pectarea drepturilor în totalita­te. La noi în țară, copilul nu este educat să vorbească cu cineva despre problemele sale, să le co­munice. Este important ca ei să fie învățați să vorbească despre pro­blemele pe care le au. Pregătirea acestora, pentru a deveni cetățeni activi, care își cunosc drepturile, pornește din școală. Am primit foarte puține adresări directe, dar și prin intermediul liniei fierbinți. Nu că totul ar fi bine, ci nu sunt reclamate cazurile. Copilul trebuie să știe că are responsabilități, dar obligațiile sunt ale statului, ale adulților, care trebuie să le asigu­re o copilărie fericită și un viitor decent”, a menționat Maia Bănă­rescu.

Potrivit afirmațiilor sale, spre regret, statistică ține și o evidență tristă, cea a copiilor aflați în con­flict cu legea, iar dreptul acestora la apărare este unul din cele mai des încălcate. Un studiu realizat în acest sens de către Avocatul Po­porului pentru protecția drepturi­lor copilului arată că 28 de minori din 38 au declarat că nu a văzut avocatul decât pe holul instanței sau deja în sala de judecată. Om­budsmanul spune că orice minor care ajunge în sistemul de justiție trebuie tratat ca și copil și trebuie să beneficieze de toate drepturi­le prevăzute de cadrul legal. Mai mult, Maia Bănărescu este de părere că dosarele în care sunt implicați minorii trebuie să fie examinate în cadrul unei instanțe de judecată pentru copii.

O altă problemă, în opinia Ma­iei Bănărescu, este și integrarea în sistemul de învățământ a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Deși aceasta a prins contur în ulti­ma perioadă, mai există rezerve.

„Se atestă rezerve în ceea ce ține de integrarea copiilor cu tulburări din spectrul autist, a copiilor cu deficiențe de auz și vedere. Mulți dintre copiii cu probleme de sănă­tate mai sunt dezinstituționalizați, neexistând un cadru legal clar în acest sens”, a mai spus Avocatul Poporului pentru protecția drep­turilor copilului.