Nulitatea contractului in­dividual de muncă. Cunoştinţe la încheierea unui contract de muncă

Foto: cedarsconsultants.com

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze.
La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA.
	Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39
	Luni şi joi de la 14.00-16.00.

Clauzele afectate de nulitate, înlocuite de dispozițiile legale

Contractul individual de muncă nu poate să cuprindă clauze refe­ritoare la drepturi și garanții pentru salariați sub nivelul stabilit de legislație, de convenții colective și de contractele colective de muncă, dar pot stabili drepturi și garanții suplimentare.

Prin nulitate a contractului individual de muncă în întregime sau parțial se subînțelege necorespunderea oricărei dintre condițiile sta­bilite de Codul muncii sau de alte acte normative din acest domeniu la încheierea contractului individual de muncă (art. 84 din Codul muncii).

Orice clauză din contractul individual de muncă ori clauzele din contractul individual de muncă preluate din contractele colecti­ve de muncă care înrăutățesc situația salariaților în comparație cu legislația muncii sunt nule și nu produc efect juridic pentru viitor, din momentul constatării nulității lor.

Clauza contractului individual de muncă afectată de nulitate (sta­bilirea de drepturi sub limitele impuse de legislație) este înlocuită în mod automat de dispozițiile legale, convenționale sau contractuale minime aplicabile.

Nulitatea contractului individual de muncă este constatată prin hotărâre a instanței de judecată, atât în cadrul acțiunii salariatului de restabilire în drepturile prevăzute de lege, cât și la cerințele unitare de declarare a nulității contractului individual de muncă.

Cunoştinţele necesare la încheierea unui contract de muncă

Persoana care dorește să se angajeze în câmpul muncii trebuie să dispună, în primul rând, de anumite cunoștințe, cel puțin, despre garanțiile juridice la angajare.

De exemplu, refuzul neîntemeiat de angajare este interzis. Mai mult ca atât, refuzul angajatorului de a angaja se întocmește în formă scrisă, cu indicarea datelor de identificare ale angajatorului.

În al doilea rând, salariatul trebuie să ştie că are dreptul (art. 9, alin. (1) din Codul muncii), în principal, la încheierea, modificarea, suspendarea și desfacerea contractului individual de muncă, în mo­dul stabilit de Codul muncii; la muncă, conform clauzelor contractu­lui;  la un loc de muncă, în condiţiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea, securitatea şi sănătatea în muncă, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective; la achitarea la timp şi integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu comple­xitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat; la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin reducerea timpului de muncă pentru unele profesii şi categorii de salariaţi, prin acordarea zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare, a concedii­lor anuale plătite; la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative; la asigurarea soci­ală şi medicală obligatorie etc.