„Nu putem combate fenomenul „muncii la negru” din cauza legislaţiei”

Pe Ion Fisticanu, şeful Inspecţiei Teritoriale a Muncii (ITM) Călăraşi, l-am cunoscut la începutul lunii mai, atunci când „Vocea poporului” a publicat cazul incredibil al unui inspector de muncă din localita­te, care a fost ameninţat cu moartea de un agent economic. A fost un incident în premieră pentru ITM, iar cele mai „extremiste” forme de manifestare ale agenţilor verificaţi culminau doar cu o simplă cear­tă. Din lipsă de timp, atunci ne-am înţeles că vom continua discuţia într-o altă vizită. Aşa am şi făcut…

 

Recent, am intrat în biroul lui Ion Fisticanu, unde, la 20 de ani de activitate, l-am găsit muncind printre hârtii – regulamente, dis­poziţii, hotărâri…

 

Orice profesie are anumite riscuri

 

Deci, continuăm subiectul de data trecută. „Ca şi în orice pro­fesie, şi aici sunt anumite riscuri. În primul rând, factorul uman poate fi un risc. Dar cel mai des inspectorii pot fi supuşi unor fac­tori de risc proprii unor elemente ale sistemelor de muncă”. Potrivit şefului ITM Călăraşi, a fi in­spector este interesant, dar acest lucru nu e de ajuns: „Trebuie să depui eforturi la maxim pentru a fi un specialist bun. Pentru ca să fii un inspector de muncă, trebu­ie să-ţi perfecţionezi permanent cunoştinţele, atât cele tehnice, cât şi cele juridice. Sunt o mul­ţime de acte normative pe care inspectorii de muncă trebuie să le cunoască, începând de la secu­ritatea muncii, salarizare, munca minorilor, femeilor etc.”.

 

„Noi avem o singură armă…”

 

Apropo de cazul lui Vladimir Gâscă, inspectorul de muncă ameninţat cu moartea. Ion Fis­ticanu spune că, de fapt, colabo­ratorii Inspecţiei Muncii, chiar şi în cazuri de ceartă, trebuie „să fie reci şi să muncească”. „Arma de bază a lui este stiloul, fiindcă noi nu suntem organ represiv. El tre­buie să tacă şi să documenteze, conform atribuţiilor de serviciu, încălcările care au fost depista­te la întreprinderea dată. Tot el trebuie să ajute metodologic în­treprinderea – să acorde ajutor angajatorilor şi salariaţilor în domeniul relaţiilor de muncă”, ne spune şeful ITM Călăraşi.

 

„Am avut noroc de dascăli buni, care au venit de la sindicate”

 

Ion Fisticanu activează la In­specţia Muncii cam de la începu­tul carierei sale. Din întâmplare sau prin voia sorţii.

„În 1993, în unul din ziare, pe prima pagină erau nişte anun­ţuri. Acolo am văzut o hotărâre de Guvern cu privire la forma­rea Inspectoratelor Teritoriale ale Muncii. Am luat legătura cu conducerea Departamentului de protecţie a muncii. Am avut o discuţie cu directorul, dl Tudor Dascăl. El m-a acceptat şi, din iulie 1993, lucrez în cadrul struc­turii date”, îşi aminteşte actualul conducător al instituţiei. De fapt, toată cariera şi-a dedicat-o do­meniului securităţii şi sănătăţii în muncă. Până în 1993, a fost lăcătuş în cadrul sovhozului din localitate, apoi, înainte de a ple­ca în armată, inginer pe tehnica securităţii.

 

 

În acea perioadă, se constru­ia statul R. Moldova, iar pentru aceasta era nevoie de oameni buni, competenţi în domeniile în care activează. Anume de astfel de personalităţi a avut noroc şi Ion Fisticanu. „Pe vremea ceea era o pleiadă de inspectori de muncă care au venit de la sindicate. Era dl Vasile Diseatnicov, Gheorghe Ţarălungă, Tudor Dascăl, cu ex­perienţă de zeci de ani, Mihai Ţurcanu, de la supraveghere teh­nică, Gheorghe Voluţă. Mi-aduc aminte primele luni, când am trecut şcoala lor – am avut mare noroc. Apoi, persoanele bune continuau să vină în cadrul in­specţiei, inclusiv care ştiau partea juridică. În acest sens, dl Dumi­tru Stăvilă, inspector general de stat IM, este un jurist bun”, ne-a mărturisit Ion Fisticanu.

 

Pilonii de bază ai Inspecţiei Muncii

 

Diminuarea accidentelor de muncă, a restanţelor la salarii şi combaterea fenomenului „mun­cii la negru” – sunt cei trei piloni pe care se bazează IM. Deoarece ITM Călăraşi acoperă patru ra­ioane, l-am întrebat pe Ion Fisti­canu cât de mult sunt respectate regulile securităţii muncii pe şan­tierele sau în întreprinderile din ţară. În ceea ce priveşte acciden­tele de muncă, şeful inspecţiei recunoaşte că acestea se produc inevitabil, dar mai mult decât informarea agenţilor economici despre necesitatea înlăturării în­călcărilor depistate, nu pot face.

Şi restanţe salariale sunt, dar intervenţiile ITM au efect. De exemplu, Gospodăria Silvică a avut 1 milion 124 de mii de lei restanţe la începutul anului, dar deja au fost lichidate. În ceea ce priveşte „munca la negru”, „vrem noi sau nu vrem, dar la noi în ţară se lucrează mult la negru. Noi am avut nişte acţiuni foarte vaste şi bune în domeniul dat – organi­zam aşa-numite reiduri, împre­ună cu poliţia, procuratura, cu Inspectoratul Fiscal.

Mergeam la agenţii economici cu controale inopinate. Mergeam noaptea la localuri de agrement şi depistam permanent un număr enorm de oameni care activau la negru şi luam măsurile cores­punzătoare de a pune persoanele în drepturi, de a lichida lucruri­le astea, să fie plătite defalcările în fondul social etc. Impuneam agenţii economici să-i încadreze legal în câmpul muncii”, ne spu­ne Ion Fisticanu.

Dar cu părere de rău, consta­tă el, cu noua Lege a controlului de stat asupra activităţii de între­prinzător nr. 131, este greu să fie combătut fenomenul. În prezent, legea prevede că inspectorii de muncă trebuie să anunţe agenţii economici cu cel puţin cinci zile înainte de a efectua un control, iar în acest timp, neregulile pot fi înlăturate, crede Ion Fisticanu. „Da, noi avem dreptul să facem controale inopinate, dar numai în unele cazuri: în baza unei pe­tiţii sau când se aduce prejudicii de 30 de salarii medii pe RM, dar cine poate estima asta?”, se în­treabă retoric inspectorul.

 

„Colaborăm cu toate sindicatele”

 

Fiind un organ de depistare a încălcărilor, dar şi de consiliere, ITM trebuie să colaboreze efici­ent şi cu autorităţile locale, dar şi cu cele de drept. Astfel, Ion Fisti­canu menţionează că, în primul rând, o colaborare strânsă o au cu autorităţile publice locale de nivelul 1. „Planul de activitate la noi este pe localităţi, iar vizitele în teritoriu le începem cu pri­măria. Pentru că cine, dacă nu primarul, cunoaşte cel mai bine unde se lucrează la negru, cine nu plăteşte impozitele”, spune el. Un dialog constructiv există şi cu Inspectoratul Fiscal, dar şi cu or­ganele de poliţie.

„Colaborăm şi cu toate sin­dicatele permanent. Cu cele din agricultură, din învăţământ etc. Ei ne comunică diverse cazuri, ne dau ajutor metodologic. Recent, împreună cu sindicatele am efec­tuat vizite la taberele de copii”, mai adaugă şeful IMT Călăraşi. Tot el crede că, datorită existenţei comitetelor sindicale în cadrul întreprinderilor, inspecţia mun­cii îşi concentrează atenţia asu­pra acelor agenţi economici, care nu respectă regulile de securitate şi sănătate în muncă.

 

Cum arată o zi lucrătoarea unui inspector de muncă

Ziua de muncă începe aproape de ora 08.00. Mai în­tâi, este studiată corespondenţa, documentele nece­sare, sunt înregistrate petiţiile şi apoi se repartizea­ză inspectorii la lucru, în teritoriu. Se lucrează şi cu agenţii economici, la telefon sau prin scrisori. După orele 10.00 – 11.00, în calitate de inspector, în terito­riu iese şi şeful ITM. „Particip la şedinţe de judecată, coordonez activitatea cu patronatele, sindicatele, la nivel de raioane etc.”, precizează Ion Fisticanu.