Început de an școlar cu probleme vechi. Și acest an va începe cu un deficit de șapte mii de profesori, lipsă care va fi acoperită de pedagogii care lucrează fiind pensionari. Ce-i drept, Ministerul Educației și Cercetării se bucură că, de data aceasta, a reușit să angajeze ceva mai mulți tineri – în jur de 400.
„Situația nu s-a schimbat prea mult față de anul precedent. Noutatea bună în acest an este că avem un număr mai mare de tineri repartizați în școlile noastre. Ultimele cifre vorbesc despre 407 absolvenți de colegii și universități care aleg să meargă în școală. Ca și în toți anii anteriori, acest deficit va fi acoperit pe seama muncii suplimentare pe care o fac profesorii. Bineînțeles că va fi remunerată această muncă. Este un venit suplimentar pentru ei. Problema pe care o generează acest fenomen este arderea profesională și efortul semnificativ”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Cât privește restul absolvenților de la pedagogie, aceștia așteaptă salarii mai mari. „Salariul unui profesor începător este foarte mic. Da, vom beneficia de acea indemnizație unică, dar poate ea oare să ne rezolve pe durată problema cu spațiul locativ, alte necesități? Sigur că nu. Și atunci căutăm un serviciu mai bine plătit sau mergem peste hotare”, ne spune Elena, proaspătă absolventă a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.
Ghenadie Donos: „Cea mai eficientă soluție o constituie salariile motivante”
Președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, spune că cei mai mulți profesori din școlile noastre sunt pensionari, iar asta afectează calitatea studiilor.
„Avem de pierdut în calitate, pentru că pedagogii pensionari deja nu mai au acele capacități și nu mai pot ține pasul cu timpul, cu noile condiții de predare, de învățare. Provocările sunt tradiționale – lipsa cronică a cadrelor din sistem. Deși în acest an ministerul a făcut un efort ca să atragă tineri, problema rămâne încă nerezolvată. De ce nu ne ajung cadre? Pentru că acestea nu sunt motivate. Salariile nu că sunt mici… noi am cerut deja de doi ani ca salariile din educație să nu fie mai mici decât cele din economia națională. Pentru moment, salariul mediu pe economie este de 13 mii de lei, iar în educație, cu cele 15% de la 1 ianuarie, a trecut puțin peste 10 mii. Acest lucru sigur că nu poate atrage tineri în domeniu, ba mai mult, provoacă exodul specialiștilor din sistem. Dacă ne uităm la toate componentele și condițiile care trebuie să fie respectate, dar nu sunt, drept rezultat, avem o calitate nu prea bună. Acestea sunt problemele pe care noi, sindicaliștii, împreună cu guvernarea, trebuie să le soluționăm”, a relevat liderul sindical.
„Ne bucurăm că există acum un dialog social și acesta s-a relansat odată cu venirea lui Dan Perciun în funcția de ministru. Există comisia bipartită, tripartită, dialogul social Guvern – Patronate – Sindicate, doar că noi, pe segmentul educație, nu avem încă rezultatele pe care le așteptăm. Nu am atins această medie pe economie a salariului, sunt o serie de cadre, cum ar fi metodiștii, care au clasa de salarizare 52, pe când toți ceilalți au 56. Aș zice că este chiar o discriminare față de ei. Sau clasa de salarizare pentru conducătorii muzicali din grădiniță, care au o clasă de salarizare nu prea motivantă. Mai există și alte exemple. A fost o astfel de înțelegere, ca în acest an majorarea salariului să aibă loc de două ori – la 1 ianuarie și la 1 iulie, la rectificarea bugetului să avem încă cel puțin 10 la sută. Din păcate, asta nu s-a produs, pentru că situația financiară este acea pe care o avem. Acum discutăm despre eventuala majorare de la 1 ianuarie 2025”, a conchis Ghenadie Donos.
Potrivit ultimelor date oferite de Biroul Național de Statistică, în Republica Moldova activează în jur de 46 de mii de cadre didactice.
