Noi instrumente pentru consolidarea capacităţilor sindicale de negociere a salariilor

 

O metodologie de estimare a cos­tului forţei de muncă din perspec­tiva necesităţilor salariaţilor va putea fi utilizată de acum încolo de structurile sindicale de toate nivelurile în cadrul negocierilor pentru încheierea contractelor şi convenţiilor colective de mun­că. Metodologia respectivă a fost aprobată, recent, de membrii Co­mitetului Confederal al Confede­raţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

Noua normă a fost elaborată în urma unei munci migăloase depuse de specialişti în materie şi va putea fi luată ca bază de repre­zentanţii sindicatelor în cadrul negocierilor legate de salarii, a menţionat Oleg Budza, preşedintele CNSM.

În ţara noastră nu a existat, până cum, vreo astfel de normă care să ţină cont şi de nevoile salariaţilor, a remarcat Sergiu Sain­ciuc, vicepreşedinte al CNSM. În acelaşi timp, costul  forţei de muncă este calculat în prezent de reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică doar din perspectiva angajato­rilor.

În consecinţă, actualmente, în ţara noas­tră este o discrepanţă enormă între nivelul salariilor pe care le primesc angajaţii şi ne­cesităţile reale de consum ale familiilor aces­tora pentru asigurarea unui nivel raţional de trai şi reproducerea capacităţilor de muncă.

Astfel, dacă din 1993, la nivel naţional, era stabilit un buget minim de consum drept indicator pentru estimarea necesităţilor de consum ale populaţiei, ulterior, acesta a fost înlocuit cu un minim de subzistenţă. Totuşi, nici primul şi nici cel de al doilea nu se referă la metodele de determinare a costului forţei de muncă.

În acelaşi timp, indicatorul calculat în pre­zent de Biroul Naţional de Statistică include doar salariile ce sunt achitate, contribuţiile de asigurări sociale şi medicale, precum şi cheltuielile legate de formarea profesională.

O altă abordare s-ar putea axa pe salariul mediu, care pentru anul trecut a fost de 4600 de lei şi la care, între timp, s-a mai adăugat încă aproximativ 1000 de lei. Şi atunci, prin prisma viziunii angajatorilor, costul forţei de muncă ar fi de 5600-6000 de lei, a specificat Sergiu Sainciuc.

 

Poziţia sindicatelor

 

De aceea, reprezentanţii sindicatelor au insistat să fie identificat un mijloc prin care costul forţei de muncă să poată fi estimat şi din perspectiva salariaţilor. În aceste condi­ţii, noua metodologie de estimare a costului forţei de muncă din perspectiva necesităţilor salariaţilor a fost elaborată de specialiştii In­stitutului Naţional de Cercetări Economice, la comanda CNSM.

Сa bază a acestei metodologii a fost lua­tă o 

familie din patru persoane, inclusiv doi adulţi care muncesc şi doi copii – un băiat şi o fată. Cei doi adulţi urmează să munceas­că 35 de ani şi să primească salarii timp de 420 de luni.

Metodologia în cauză include în sine cheltuielile legate, în primul rând, de ali­mentaţie, care este cel mai important aspect pentru orice familie şi care are o pondere de aproximativ 28 la sută din cheltuielile to­tale.

Totodată, s-au luat în consideraţie îmbră­cămintea şi încălţămintea, obiectele de igie­nă personală, articolele de uz familial, cum ar fi mobila, vesela, mijloacele de transport, dar şi medicamentele, un apartament, achi­tarea serviciilor comunale, sărbătorile fami­liale etc.

 

Opţiuni diferenţiate

 

În caz că se ia în calcul şi necesitatea de a procura o singură dată un apartament şi un automobil, costurile lunare pentru o familie sunt estimate la 37,1 mii de lei lunar. Dacă împărţim această sumă la doi membri adulţi ai familiei, salariul ar trebui să fie de 18,5 mii de lei.

Autorii metodologiei au luat în calcul şi opţiunea ca procurarea unui apartament şi a unui automobil să fie considerate ca bunuri de lux. În urma excluderii celor două pozi­ţii, suma rămasă se ridică la circa 25,5 mii de lei. În acest caz, fiecare dintre cei doi membri adulţi ai familiei ar trebui să primească un salariu lunar de 12,5 mii de lei.

Această metodologie este una destul de argumentată, a apreciat Sergiu Sainciuc. Ea urmează să servească drept temei la negoci­erile cu angajatorii, patronatele, autorităţile publice centrale.

În funcţie de acest indicator, va fi stabilit cuantumul salariului pentru prima catego­rie de calificare în contractele şi convenţii­le colective de muncă, pentru ca pe această bază să se determine care vor fi salariile ul­terioare.

 

Un alt ajutor metodologic

 

Cu aceeaşi ocazie, Sergiu Sainciuc a ţinut să aducă la cunoştinţa celor prezenţi că, recent, în Monitorul Oficial au fost publicate unele modificări la Legea salarizării. Acestea vor servi ca ajutor suplimentar pentru sindicatele de ramură la negocierea salariului tarifar pentru prima categorie de salarizare.

Aceste modificări prevăd în mod expres că, de acum încolo, în aceeaşi mărime va fi şi salariul ta­rifar pentru prima categorie de calificare, şi cuantu­mul minim garantat. Aceasta înseamnă că punctul de pornire în sistemele tarifare şi cele netarifare este acelaşi.

Mai mult ca atât, cuantumul minim garantat nu va include şi toate plăţile suplimentare, ci el va fi un salariu minim în sectorul real, cum este cel pe ţară.

Atât noua metodologie, cât şi modificările opera­te la Legea salarizării, au menirea de a contribui la îmbunătăţirea şi fortificarea capacităţii structurilor sindicale de a  purta negocieri cu partenerii sociali, a subliniat Sergiu Sainciuc.

În cadrul aceleiaşi şedinţe au mai fost examinate chestiuni cu privire la realizarea hotărârilor aprobate în 2016 de Consiliul General al CNSM şi de Comitetul Confederal, propunerile sindicatelor pentru planul de activitate al Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective pe primul semestru din 2017.

Ordinea de zi a mai inclus subiecte axate pe apro­barea Planului de activitate al CNSM pentru semes­trul întâi din anul viitor, modificarea componenţei nominale a Comisiei de conferire a gradelor de ca­lificare a formatorilor sindicali, dar şi a Comisiei de Tineret a CNSM.

Din aceeaşi listă a mai făcut parte şi un subiect privind aprobarea situaţiilor financiare în structurile sindicale în conformitate cu noile Standarde Naţio­nale de Contabilitate şi desemnarea preşedintelui şi a membrilor Consiliului şi a Comisiei de Cenzori la întreprinderile gestionate de CNSM.

Agenda şedinţei a cuprins şi o chestiune legată de aprobarea listei entităţilor unde activează organiza­ţii sindicale ce urmează a fi vizitate de reprezentanţii Inspectoratului Sindical de Muncă al CNSM pe par­cursul anului 2017, precum și a noii componențe a Colegiului redacțional al ziarului „Vocea poporului”.