Noi cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor

Angajatorii vor fi obligaţi, începând cu 1 ianuarie 2017, să ia măsuri pentru ca toa­te posturile de lucru create după această dată să înde­plinească cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor, iar cele existente înainte să fie adaptate ace­loraşi rigori în termen de cel mult un an. O hotărâre a fost adoptată recent în acest scop de către membrii Gu­vernului.

Potrivit documentului respectiv, angajatorii sunt obligaţi să efectueze analiza posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de secu­ritate şi sănătate în muncă pe care le creează lucrătorilor. În acest caz este vorba, în special, despre posi­bilele riscuri de vedere, probleme­le fizice şi de tensiune nervoasă. În urma evaluărilor în cauză, condu­cătorii de unităţi vor trebui să ia şi măsurile necesare pentru a reme­dia riscurile profesionale depistate, pornind de la efectele suplimenta­re şi combinate ale acestora.

Totodată, conform Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor, angajatorii vor fi responsabili şi de informarea lucrătorilor cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă aferente postu­lui deţinut. În special, vor fi aduse la cunoştinţă măsurile puse în apli­care în corespundere cu prezentele cerinţe minime.

De asemenea, fiecare lucrător va fi instruit cu privire la moda­lităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori este schimbată substanţial organizarea locului de muncă. În acelaşi timp, angajatorii vor trebui să planifice activităţile lucrătorilor astfel încât activitatea zilnică la monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau schimbări de activitate, care să re­ducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa monitorului.

Măsurile de protecţie

Pentru protecţia ochilor şi a ve­derii, angajatorul va asigura exa­minarea oftalmologică a lucrăto­rilor înainte de a începe lucrul la monitor, prin examenul medical la angajare, la intervalele stabili­te de actele normative în vigoare, precum şi atunci când salariaţii vor simţi dificultăţi vizuale cauzate de lucrul la monitor. Dacă în urma examenului oftalmologic vor fi de­pistate dereglări vizuale, angajato­rul va fi obligat să pună la dispozi­ţie aparate de corecţie normale sau speciale. Cheltuielile pentru măsu­rile întreprinse vor fi suportate în întregime de către angajator.

Aceeaşi hotărâre de Guvern descrie cerinţe concrete faţă de 

ecranul de afişare privind carac­terele şi imaginea de pe monitor, luminozitatea, poziţia ochilor faţă de ecran, dar şi distanţa optimă de la ochi până la acesta. Cerinţele în cauză se referă şi la tastatură, su­prafaţa, scaunul și masa de lucru.

Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor detaliază şi aspecte cum sunt iluminatul, reflexiile şi strălucirile, zgomotul, normele iradierilor electromagnetice, căl­dura, radiaţiile etc.

Cu referire la regimul de muncă şi odihnă al lucrătorilor la moni­tor, documentul stabileşte că du­rata generală a zilei de lucru în acest caz este de opt ore, dar este admisă şi activitatea în schimburi cu durata de 12 ore.

În decursul zilei de muncă de opt ore, vor fi efectuate pauze re­glementate – după două ore de la începutul schimbului şi peste două ore după prânz, cu durata de 15 minute fiecare.

În ziua de muncă de 12 ore, pa­uzele reglementate trebuie să fie efectuate în primele opt ore, ca și pauzele din ziua de opt ore, iar în ultimele patru ore, după fiecare oră câte 15 minute. Nu este permi­să activitatea la monitor mai mult de două ore fără pauze reglemen­tate.

În opinia Elenei Carchilan, şefa Inspectoratului Muncii al Sindi­catelor, în procesul de dezbatere şi definitivare a acestui document au fost acceptate mai multe pro­puneri benefice pentru lucrători. Este vorba, în special, despre pau­zele reglementate de care vor dis­pune salariaţii pe durata zilei de muncă.

În acelaşi timp, unele prevederi ale documentului sus-menţionat ar putea servi temei pentru dis­criminarea lucrătorilor. Astfel, în condiţiile insuficienţei locurilor de muncă, în urma examenului oftalmologic efectuat de lucrători înainte de angajare, conducătorii de unităţi ar putea să accepte doar persoane cu cei mai înalţi indici de sănătate.