Munca nedeclarată afectează nu doar dreptul la muncă, ci și mărimea prestațiilor sociale

O campanie de informare privind riscurile economiei informale a fost lansată la Chișinău vineri, 23 mai. Evenimentul s-a desfășurat la Casa Sindicatelor, în cadrul ședinței Consi­liului General al CNSM.

Campania este desfășurată de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, cu suportul Organizației Inter-naționale a Muncii (OIM) și al Secretari­atului de Stat pentru Afaceri Economice al Elveției.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2024, munca ne­declarată în rândul salariaților a fost într-o modestă descreștere și a constituit 5,8%, față de 7,1%, cât a fost în anul 2023. Anul trecut, circa 40 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au muncit fără a avea încheiat un contract individual de muncă. Ei au fost lipsiți de salarizare echi­tabilă, de un program legal de muncă, de concedii, de asigurare socială și me-dicală, dar și de alte drepturi, a mențio-nat, la lansarea campaniei, Igor Zubcu, președintele CNSM.

„În același timp, este evident că mun­ca nedeclarată reduce veniturile bugetului public național. Or, atunci când activitățile economice nu sunt declarate, statul este privat de resursele necesare pentru finanțarea serviciilor esențiale: sănătate, educație, infrastructură și pro-tecție socială. Această situație creează inechități și pune o presiune suplimenta­ră asupra celor care își respectă obligațiile fiscale”, a subliniat Igor Zubcu.

Potrivit președintelui CNSM, cele mai afectate ramuri rămân a fi în continuare agricultura (56,3%), construcțiile (circa 18%), comerțul (6,4%) și industria (5%). Acestea sunt unele dintre domeniile pri­oritare incluse în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și în Planul național de dezvoltare pentru anii 2026-2028.

„În aceste condiții, este necesar să ne unim eforturile pentru a formaliza aces­te sectoare, dacă ne dorim o dezvoltare economică productivă”, a adăugat liderul sindical.

 

Circa 40 de mii de cetățeni moldoveni acceptă să lucreze fără a avea un contract individual de muncă

 

Igor Zubcu a amintit că sindicatele au abordat permanent necesitatea de a între­prinde măsuri concrete pentru a combate economia informală. Astfel, în anul 2011, a fost aprobat Planul de acțiuni privind mini­mizarea practicii de achitare a salariilor în plic și a muncii la negru, iar în anul trecut s-a reușit aprobarea Programului național de reducere a muncii nedeclarate pentru anii 2024-2025.

Liderul sindical a ținut să menționeze că, recent, Ministerul Muncii și Protecției So­ciale de la Chișinău a semnat un acord cu Autoritatea Europeană a Muncii, care este primul acord semnat cu un stat care nu este membru al UE.

„Îmi exprim convingerea că acest pas va asigura protecția cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în Uniunea Euro­peană și se confruntă cu abuzuri, precum și va spori capacitățile Inspectoratului de Stat al Muncii de a combate mai eficient cazurile de muncă nedeclarată”, a spus Igor Zubcu.

Președintele CNSM a reiterat că  res­pectarea drepturilor și siguranța salariaților sunt prioritare pentru sindicate. Or, mun­ca nedeclarată și achitarea salariilor în plic afectează nu doar drepturile la locul de muncă, dar și mărimea prestațiilor sociale. „Consider că noi, sindicatele, suntem acea forță capabilă să schimbe percepția societății despre acest fenomen și să informeze corect despre drepturile și garanțiile de care sunt privați cei care activează fără contract individual de muncă sau cu salarii în plic”.

În cadrul campaniei, sindicatele vor desfășura acțiuni de informare în teritoriu, vor ajunge inclusiv la absolvenții unor școli profesionale și centre de excelență, viitori angajați, pentru a-i informa despre drep­turile lor în câmpul muncii și beneficiile an­gajării formale, despre modul în care își pot apăra drepturile și instituțiile pe care le pot sesiza în cazul în care angajatorul refuză să încheie cu ei un contract individual de muncă.

Totodată, în cadrul campaniei vor fi ela­borate spoturi video despre riscurile mun­cii la negru, care vor fi ulterior difuzate în mijloacele de transport public, pentru ca fiecare salariat sau potențial angajat să ia cunoștință de consecințele muncii nedecla­rate. Lideri sindicali vor participa la emisi­uni TV, în care vor discuta despre impactul muncii la negru și soluțiile pentru combate­rea acestui fenomen.

„Sindicatele trebuie să pledeze pentru oportunități egale la locul de muncă. Deși, în prezent, în Republica Moldova se înregis­trează un deficit de forță de muncă, statul vine cu inițiative prin care drepturile lucră­torilor sunt diminuate. Astfel, cetățenii mol­doveni vor fi motivați să muncească în țările Uniunii Europene”, a atenționat președintele CNSM.

Mihai-Gabriel Ciobanu, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a spus că, după reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii, inspectorii de muncă depis­tează mai multe cazuri de muncă la negru, iar peste 80 la sută dintre persoanele care munceau anterior informal sunt angajate cu contract individual de muncă.

Potrivit lui Mihai-Gabriel Ciobanu, nu e destul ca Inspectoratul de Stat al Muncii să depisteze cazurile de economie informală. E nevoie ca și oamenii să raporteze institu-țiilor statului atunci când li se încalcă drep­turile. Iar sindicatele trebuie să sesizeze Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Inspectoratul de Stat al Muncii în ceea ce privește cazurile de muncă la negru. Secre­tarul de stat al ministerului de resort susține că inspectorii muncii care nu își îndeplinesc obligațiile de serviciu, inclusiv în ceea ce privește depistarea muncii informale, sunt chemați la minister pentru a da explicații.

Oamenii trebuie să fie încurajați să sesizeze instituțiile de profil

La rândul său, Leonid Cerescu, preșe-dintele Confederației Naționale a Patrona­tului, a spus că, drept urmare a muncii la ne­gru, au de pierdut și salariații, și angajatorii, și statul.

Maria Jose Chamorro, specialist principal în formalizare și egalitate de gen al Oficiu­lui OIM pentru Europa Centrală și de Est, a transmis un mesaj video participanților la eveniment.

„În Republica Moldova, ocuparea infor­mală este o provocare stringentă, în spe­cial, în sectoare cum sunt agricultura și construcțiile. În timp ce bărbații sunt mai des întâlniți în aceste sectoare, nu trebuie să uităm că și femeile sunt profund afectate de economia informală. Munca la negru îi face pe oameni vulnerabili la exploatare, afec­tează siguranța veniturilor, reduce veniturile fiscale și subminează statul de drept. Este un obstacol în calea egalității de gen, a justiției sociale și a dezvoltării durabile”, a subliniat Maria Jose Chamorro.

Potrivit ei, cauzele muncii la negru în R. Moldova sunt complexe – aplicarea inefici­entă a legislației, dificultăți economice, anu­mite norme sociale.

„Știm că Inspectoratul Muncii a intensifi­cat controalele, dar mai știm că prea puțini lucrători îndrăznesc să vorbească despre munca la negru. Acesta este motivul pentru care această campanie este atât de impor­tantă. Este concepută pentru a crește gradul de cunoștințe în legătură cu riscurile muncii nedeclarate și pentru a consolida încrederea dintre lucrători și instituțiile statului”, a afir­mat expertul de la OIM.

Economia informală, un fenomen larg răspândit

Economia informală este un fenomen care afectează mai multe state de pe glob. De aceea, în 2015, OIM a adoptat Recoman­darea nr. 204, primul standard internațional de muncă, dedicat tranziției de la economia informală la cea formală.

„A fost o recunoaștere a unei realități globale – milioane de lucrători continuă să-și câștige existența în afara granițelor protecției juridice, a securității sociale și a muncii decente. Astăzi, după 10 ani, Con­siliul de administrație al OIM a solicitat o discuție generală în cadrul celei de a 113-a sesiuni a Conferinței Internaționale a Muncii, care va avea loc în vara anului 2025. Această discuție va fi un moment crucial, pentru eva­luarea progreselor noastre, recunoașterea provocărilor, explorarea abordărilor ino­vatoare care conturează un viitor al muncii mai incluziv și corect”, a adăugat Maria Jose Chamorro.

Prezent la lansarea campaniei, Victor Tal­maci, președintele Federației Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS”, a menționat că, deși Ministerul Muncii și Protecției Sociale a desfășurat o campanie similară cu genericul „Trecem pe alb”, nu se cunoaște care este impactul acestei campanii. Unele studii au arătat că, în 2012, circa 70% dintre salariații din construcții munceau ilegal, iar în 2024 acest indicator era de 68%, deci descreșterea este nesemnificativă, pe parcursul ultimilor 12 ani.

În opinia liderului sindical, inspecto­rii de la Inspectoratul de Stat al Muncii nu vor reuși să facă față în ceea ce privește depistarea cazurilor de muncă la negru. De aceea, trebuie încurajate sindicatele să pună umărul, doar că sindicatele nu au acces la întreprinderile în care nu exis­tă organizații sindicale, a atenționat Victor Talmaci.

Și Petru Lungu, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor și Drumari­lor, a spus că sindicatele au nevoie de mai multe pârghii pentru a combate munca la negru. Mai mult, în campanii de eradicare a economiei informale, trebuie să se implice și salariați ai Serviciului Fiscal de Stat.

Lucrând la negru, nu ești protejat

Chiar dacă inițial lucrătorii acceptă mun­ca la negru, pe termen lung, ei vor avea doar de pierdut, în cazul în care acceptă salarii în plic. Lucrând la negru, în orice moment poți rămâne fără lucru și există riscul că nu vei fi plătit pentru munca efectuată. Nu vei avea concedii de odihnă plătite, nu vei be­neficia de concedii sociale plătite, conform legislației, și aici e vorba de indemnizații de incapacitate de muncă, de indemnizații de maternitate, indemnizații de îngrijire a co­piilor. Vei activa în condiții de muncă dău­nătoare, fără respectarea normelor de secu­ritate a muncii și nu vei primi echipament de protecție la executarea lucrărilor dău­nătoare. Nu vei primi indemnizație în cazul în care vei nimeri în accidente de muncă, nu vei beneficia de dreptul de formare profe­sională, nu îți vei putea realiza dreptul de afiliere la sindicate și de a purta negocieri. Acceptând munca informală, nu vei primi indemnizație de concediere, nu vei putea beneficia de prestațiile sociale acordate de stat în cazul în care vei deveni șomer și nu vei beneficia de pensie la bătrânețe.

În cadrul Consiliului General al CNSM, au mai fost abordate chestiuni privind mo­dificarea componenței nominale a Consiliu­lui, rezultatele executării bugetului sindical al CNSM pentru anul 2024, rezultatele revi­ziei economico-financiare a CNSM pentru anul trecut.