Munca informală, mai răspândită la unităţile fără organizaţii sindicale

Munca fără forme legale este una din problemele cel mai frec­vent abordate în cadrul dialogului social tripartit desfăşurat în raionul Rezina.

 

„Ne străduim ca în planul de activitate al Comisiei teritoriale pentru consultări şi negocieri colective să fie introduse chesti­uni de actualitate, care ne dor”, a precizat pentru „Vocea poporului” Vera Platon, pre­şedinta Consiliului interramural al sindica­telor din Rezina.

Ocuparea informală este prezentă şi în raionul Rezina şi este mai răspândită, în special, la unităţile la care nu există orga­nizaţii sindicale, acolo unde reprezentanţii salariaţilor nu au pârghii legale pentru a apăra drepturile şi interesele angajaţilor. În schimb, acolo unde comitetele sindicale îşi protejează membrii, angajatorii acceptă mai uşor să excludă aceste practici, care sunt totalmente în defavoarea salariaţilor şi îi lipsesc de un şir de drepturi consfinţite prin lege.

 

Rolul comisiei

 

Dacă, anterior, Comisia tripartită activa mai puţin, în ultimii ani, rolul acesteia a crescut, iar întrunirile sunt organizate con­form unui plan elaborat cu eforturile tutu­ror partenerilor sociali. Deoarece în acest raion nu există încă o structură patronală, printre membrii comisiei sus-menţionate se numără şi reprezentanţi ai mai multor agenţi economici.

 

Ne orientăm spre o conlucrare din care au de câştigat toţi, în primul rând, salariaţii

 

La nivel de raion, a fost negociată şi în­cheiată o convenţie colectivă. Astfel, la fie­care jumătate de an, este făcută o evalua­re a gradului de îndeplinire a prevederilor acestui document.

„Ne străduim să asigurăm un nivel cât mai înalt de transpunere în practică a an­gajamentelor asumate de partenerii soci­ali prin intermediul convenţiei colective”, a subliniat Vera Platon.

 

Impactul actului juridic

 

Convenţia colectivă de nivel teritorial serveşte drept punct de pornire pentru ne­gocierea contractelor colective de muncă de către organizaţiile sindicale de la unităţi. În unele dintre aceste contracte sunt preluate prevederi din convenţia colectivă, aplicabi­le şi în cazul întreprinderilor.

Bunăoară, o organizaţie sindicală prima­ră de la o unitate din localitatea Echimăuţi a negociat, luna trecută, includerea în con­tractul colectiv de muncă a unei prevederi ce se referă la acordarea de ajutor material din partea angajatorului la naşterea copii­lor. Acest sprijin financiar este de 300 de lei în cazul familiilor care dau naştere primu­lui copil, de 500 de lei – celui de-al doilea şi de 600 de lei – celui de-al treilea copil.

 

Condiţii de muncă mai bune

 

Convenţia colectivă include şi o clauză privind posibilitatea ca angajatorii să or­ganizeze alimentarea salariaţilor în tim­pul orelor de serviciu şi sunt gospodării care oferă lucrătorilor hrană gratuit, pe tot parcursul anului. În ce priveşte asigura­rea salariaţilor cu îmbrăcăminte specială, problemele au început să se rezolve treptat, ca de la sine.

Lucrurile continuă să se mişte înainte şi, recent, la câteva unităţi, a fost negocia­tă alocarea a câte două procente din fondul anual de salarizare pentru crearea unor condiţii mai bune de muncă. În prezent, li­derii sindicali de la un şir de întreprinderi se află în proces de negociere a contractelor colective.

Vera Platon a specificat că aproximativ 80 la sută din cele peste 200 de organiza­ţii sindicale primare din raionul Rezina au încheiat deja cu angajatorii contracte colective de muncă. Numărul membrilor de sindicat din raionul Rezina se ridică la 5300, iar aceştia muncesc în 16 domenii de activitate.

În ultimul timp, la Consiliul interra­mural al sindicatelor din raionul Rezina au parvenit un şir de idei, propuneri, dar şi semnalate probleme din partea salaria­ţilor-membri. Acestea au fost discutate şi cu partenerii sociali şi sunt deja exemple demne de urmat în restabilirea la serviciu a unor angajaţi care au fost demişi ilegal.

În 2014, la Consiliul interramural au fost înregistrate în jur de 20 de demersuri și apeluri privind diferite probleme cu care se confruntau salariaţii-membri de sindi­cat.

În jumătate din aceste cazuri a fost vor­ba despre încălcarea drepturilor legale şi, în urma eforturilor depuse, problemele au fost rezolvate.

„Ne străduim ca, la Rezina, legea să stea în capul mesei şi de cele mai multe ori acest lucru ne reuşeşte. Angajatorii sunt deschişi pentru un dialog social adevărat. Şi la ni­velul Comisiei tripartite putem constata că agenţii economici sunt receptivi, aplică de­ciziile luate, dar ne străduim să fim cât mai expliciţi, mai convingători şi ne orientăm spre o conlucrare din care au de câştigat toţi, în primul rând, salariaţii”, a subliniat Vera Platon.

 

Dialogul, binevenit

 

Conlucrarea dintre cei trei parteneri so­ciali în ce priveşte rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii din această subdiviziune teritorial-administrativă se desfăşoară la un nivel înalt, a apreciat Li­via Scutaru, vicepreşedintă a raionului Re­zina.

„Dialogul dinte cele trei părţi este bine­venit. Pe această cale se ajunge mai uşor la un numitor comun, atunci când sunt exa­minate problemele cu care se adresează oamenii”, a menţionat Livia Scutaru.

În fiecare caz sunt purtate negocieri, dis­cuţii pentru a fi găsite soluţii sau a fi create facilităţile necesare. Multe dintre proble­mele existente necesită a fi abordate în acest format. Ele sunt legate, de obicei, de sănătate, de drepturile angajaţilor şi, mai ales, ale tinerilor specialişti, care încearcă să muncească după finalizarea studiilor profesionale.

 

Metoda consensului

 

Livia Scutaru afirmă că autorităţile din raionul Rezina se străduiesc să găsească rezolvare pentru problemele oamenilor îm­preună cu partenerii sociali şi prin găsirea unui consens, a unui numitor comun. În consecinţă, Comisia tripartită se întruneşte la necesitate şi la propunerea oricăreia din­tre părţi, iar frecvenţa şedinţelor acesteia este, de obicei, lunară sau de o dată la două luni.

La una din ultimele şedinţe a fost discu­tată problema unei mame solitare cu trei copii, de cinci, trei şi 1,5 ani la acel moment, din categoria persoanelor social-vulnerabi­le. Femeia era nevoită să se descurce cu un venit lunar de 65 de lei pentru fiecare mem­bru al familiei.

Problema a fost examinată cu participa­rea specialiştilor de la oficiul teritorial al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu structurile pentru asistenţă medicală şi socială, cu administraţia grădi­niţei. Astfel, s-a convenit să fie primiţi, fără plată, la instituţia preşcolară cei doi copii mai măricei. În afară de aceasta, la asisten­ţa socială au fost întocmite actele necesare pentru ca familia să primească un ajutor so­cial de 2150 de lei lunar, iar pe parcurs, să fie susţinută şi prin intermediul ajutoarelor umanitare care ajung în teritoriu, a adăugat vicepreşedinta raionului Rezina.

„Eu cred că sindicatele sunt în drept şi pot contribui la rezolvarea tuturor proble­melor, dar şi să ceară acest lucru de la par­tenerii de dialog social. Aş vrea să spun că unii exponenţi ai autorităţilor publice loca­le se amestecă, de multe ori, în activitatea sindicatelor, în sens negativ, cu chestiuni legate de angajarea în câmpul muncii, asis­tenţa socială sau medicală”, a remarcat Li­via Scutaru.

Vicepreşedinta raionului Rezina a mai constatat că sindicatele sunt acelea care ştiu să apere salariaţii de probleme precum sunt angajarea informală sau munca nere­munerată. Acestea sunt şi chestiunile pe care le ridică cel mai frecvent sindicatele în cadrul dialogului tripartit şi care, treptat, sunt soluţionate cu aportul fiecăruia dintre partenerii sociali.