În Republica Moldova, munca informală – fie sub forma salariilor „în plic”, fie a angajării fără contract – continuă să fie o practică frecventă, percepută de mulți drept mai simplă și avantajoasă pe termen scurt. Realitatea este, însă, că atât angajații, cât și economia națională, suferă pierderi considerabile.
Lipsa unui contract individual de muncă exclude salariatul din sistemul de protecție socială. Asta înseamnă că persoanele angajate informal nu beneficiază de concedii plătite, asigurare medicală, pensie sau protecție în caz de accident de muncă ori boală profesională. „Este important ca un salariat să dețină un contract de muncă – acesta oferă garanții și drepturi clare”, a explicat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), în cadrul emisiunii „Obiectiv comun” de la TVR Moldova.
Potrivit acestuia, din cei circa 830-840 de mii de cetățeni ocupați economic, aproximativ 200 de mii lucrează fără a contribui cu taxe și impozite. Asta înseamnă un deficit semnificativ pentru bugetul public, afectând dezvoltarea infrastructurii sociale, a sistemului educațional și a celui medical.
Pentru a combate acest fenomen, CNSM desfășoară, împreună cu Organizația Inter-națională a Muncii (OIM) și cu Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elveției, campania „Lucrează legal pentru un viitor asigurat”. Scopul acesteia este informarea populației, în special, a tinerilor din instituțiile de învățământ profesional-tehnic, despre riscurile muncii nedeclarate și despre instituțiile la care pot apela în caz de abuz. Vor fi elaborate și difuzate spoturi video în transportul public, pentru a ajunge la cât mai mulți cetățeni.
„Cu regret, conștientizăm că lipsește o informare adecvată a cetățenilor. Vom desfășura acțiuni directe de informare în teritoriu în următoarele săptămâni”, a declarat Sergiu Sainciuc la TVR Moldova.
Pe lângă efectele asupra angajaților, economia informală creează o competiție neloială între întreprinderi. „Firmele care nu achită impozite își pot permite prețuri mai mici la produse și servicii, în timp ce antreprenorii care activează legal nu pot concura în aceleași condiții”, explică Alexandru Ghețu, jurist al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.
Ghețu subliniază că angajatorii corecți oferă salariaților concedii de maternitate, de îngrijire a copilului, asigurări pentru accidente sau boli profesionale și contribuie la pensia acestora – drepturi pe care munca informală nu le garantează.
Atât sindicatele, cât și patronatele, trag un semnal de alarmă: munca informală nu este o soluție durabilă. Pe termen lung, ea lasă angajații fără protecție, reduce veniturile publice și destabilizează piața muncii. Doar prin informare corectă, prin acțiuni concertate și angajamente ferme din partea angajatorilor și a angajaților se poate reduce acest fenomen.
Lucrând legal, fiecare cetățean contribuie nu doar la siguranța sa personală, ci și la dezvoltarea unei societăți echitabile și sustenabile.
