Moldovenii nu prea se înghesuie să-și asigure pensii private: cauze și efecte

Pensiile private nu sunt atractive în Republica Moldova. Deși, încă acum trei ani, a fost creat un ca­dru normativ care le permite să opteze pentru pensii private, care le-ar asigura un trai mai îndestulat la bătrânețe, până acum nu a fost creat nici un fond în acest sens. Mai mult, marea majoritate a populației nu știe nimic despre pensiile facul­tative. Iar experții susțin că moldo­venii nu-și permit să se gândească la pensii private din cauza sărăciei.

„La ora actuală, nu este licențiat și în­registrat nici un fond de pensii privat sau administrator de fond de pensii privat în Republica Moldova. Acest administrator necesită o licențiere din partea regulatoru­lui pieței financiare, în cazul dat, al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Toate având ca scop protecția acestor membri, participanți la fondul de pensii facultativ”, ne spune Vladimir Rusnac, vicepreședinte al CNPF.

Legea însă prevede și alte instrumente care le-ar permite angajaților să-și asigure un venit după pensionare. Este vorba des­pre orice entitate juridică, ce dorește să facă o facilitare angajaților săi.

„Adică poate contribui prin a-i stimula pe angajații săi să rămână în cadrul entității cu anumite sume de bani până la îndeplini­rea condițiilor de pensionare. Mai sunt re­glementate și acele pensii benevole, atunci când un participant, având venituri supli­mentare, poate să distribuie, din economiile sale, o parte către un fond de pensii faculta­tiv”, a adăugat Vladimir Rusnac.

Garantarea depunerilor: o problemă majoră

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, crede că fondurile de pensii private ar putea fi create în Moldova, în cel mai bun caz, peste cinci-șapte ani. Primul motiv ar fi neîncrederea populației față de instituțiile financiare, dar și veniturile mici.

„Probabil, sunt mai multe cauze de ce nu se întâmplă acest lucru. Ceea ce ține de fondurile ocupaționale de pensii, aici doar angajatorii ar trebui să creeze aces­te fonduri și să contribuie la asigurarea salariaților lor. Ulterior, și salariații ar putea contribui, dar, cu regret, acest lucru nu s-a întâmplat. Cât privește fondurile private, și aici situația este similară”, menționează Sergiu Sainciuc. O problemă majoră, în opinia vicepreședintelui CNSM, ține de garantarea depunerilor.

„Banca Națională, după cum cunoașteți, asigură un anumit procent din suma pe care o deții în sistemul bancar. Deci, probabil, și aici ar fi o reticență din parte cetățenilor, dacă ar fi create aceste fonduri. Al doilea aspect ține de nivelul de trai al populației. Datele statistice privind salarizarea arată că undeva 30 la sută dintre cetățeni primesc un salariu de până la șapte mii de lei, ceea ce este o cifră mare de angajați cu un sala­riu foarte mic. Dar câți  primesc un salariu mai mare? Un salariu mai mare de 15 mii de lei primesc cam 20 la sută din salariați. Con­cluzia, în cazul de față, este că nu sunt surse financiare disponibile chiar ale salariaților care ar contribui la fondurile private de pensii, dacă ar fi constituite, de aceea, în opinia noastră, pot trece și cinci, și șapte ani de zile și să nu funcționeze aceste fonduri, deoarece mai întâi ar trebui să fie actorul care creează aceste fonduri, iar mai apoi, cetățeanul care să contribuie la fondurile date, dar ca să contribuie trebuie să aibă cu ce”, ne-a spus Sergiu Sainciuc.

De aceeași părere este și expertul econo­mic Veaceslav Ioniță, și anume că sărăcia ne ține departe de fondurile private de pensii.

„În primul rând, asta ține de sărăcie, omul sărac se gândește cum va trăi astăzi, el nu se gândește cum va trăi in viitor, el se gândește cum poate supraviețui acum, asta este prima explicație. În al doilea rând, la noi în țară oamenii nu au încredere în instituțiile financiare, indiferent de care sunt ele”, menționează Veaceslav Ioniță.

Nu cunosc nimic de pensii private

Majoritatea oamenilor nu cunosc nimic despre pensiile facultative, însă cred că ar fi o opțiune bună pentru bătrânețe.

Unul dintre avantajele pensiei private este acela că persoana poate să își retragă resursele financiare acumulate în cont mai devreme, în anumite circumstanțe, sau să le transfere la un alt fond privat.

„În cazul în care persoana nu este aptă să mai continue contribuțiile în fondul de pen­sii privat, are opțiunea, în baza documente­lor care certifică gradul de dizabilitate, să se adreseze la fondul de pensii privat pentru a beneficia de activul personal. În cazul în care persoana decedează, moștenitorii se pot adresa la fondul de pensii privat pen­tru a ridica resursele necesare”, a conchis Vladimir Rusnac, vicepreședinte al CNPF.