Moldovenii îşi lasă terenurile în paragină

Statutul Republicii Moldo­va ca ţară agrară, se pare, că nu mai poate fi de actu­alitate. Recensământul ge­neral agricol, prezentat de Biroul Naţional de Statisti­că (BNS), oferă tabloul real al acestui sector, unul care nu este deloc încurajator. Dacă statul nu va elabora pentru acesta strategii de dezvoltare, riscăm să deve­nim o ţară importatoare de produse agroindustriale.

 

Săptămâna trecută, Biroul Na­ţional de Statistică a făcut public Recensământul general agricol, folosind datele anului 2011. Este primul document de acest fel şi oferă date complete despre struc­tura producţiei agricole, potenţi­alul uman, teritorial şi tehnic în agricultură, în special suprafaţa de teren agricol, populaţia ocupată în agricultură etc. Recensământul s-a desfăşurat la recomandarea Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi pentru încadrarea în Runda mondială a recensămintelor agri­cole. Pentru acesta s-au cheltuit 67 milioane lei, jumătate de sumă fiind acoperită de grantul Suediei, iar 23% din sumă a fost finanţată de UE. Datele acestui recensământ vor fi folosite, pe viitor, la crearea Registrului unităţilor agricole cu scopul de a realiza noi cercetări statistice în agricultură. Următo­rul recensământ general agricol, ar putea fi efectuat prin anul 2021.

 

250 mii ha sunt abandonate

 

Potrivit recensământului, ex­ploataţiile agricole deţin în total aproape 2 mil. 500 mii ha, din care aproape un milion de ha reprezin­tă suprafaţa agricolă utilizată. Re­giunea Centru au cel mai mare nu­măr de exploataţii agricole 357 mii 997 şi exploatează circa 31,5% din suprafaţa totală. Deşi se află pe lo­cul doi în ceea ce priveşte numărul de exploataţii, regiunea Nord con­centrează cea mai mare pondere a suprafeţei totale a exploataţiilor agricole – 34,4%.

Dacă e să comparăm suprafaţa agricolă utilizată care revine unui locuitor, atunci acesta este de 0,54 ha, cifră care ne plasează peste media europeană de 0,34 ha per locuitor. În acelaşi timp, datele arată că în jur de 73% din totalul suprafeţelor agricole sunt utilizate ca teren arabil. O cifră însă trebuie să pună pe gânduri, susţin experţii BNS – 250 mii ha de terenuri care au fost lăsate pârloagă, ceea ce con­stituie 11% din totalul suprafeţelor agricole utilizate. Datele statisti­ce arată că locuitorii din regiunea Centru a ţării au renunţat masiv să mai prelucreze terenurile agricole, dat fiind că jumătate din totalul te­renurilor agricole abandonate revin acestei regiuni şi însumează 115 mii ha. Iar ponderea terenuri­lor agricole neprelucrate sau lăsate pârloagă este de 5 ori mai mare în exploataţiile fără personalitate ju­ridică decât în cele cu personalitate juridică.

 

Pământuri fragmentate, terenuri abandonate şi puţină irigaţie – realitatea tristă a agriculturii autohtone

 

„Avem o agricultură foarte fă­râmiţată, adică cotaţii agricole de mici dimensiuni până la un ha sau chiar mai puţin şi ar trebui luate măsuri ca aceste terenuri să fie con­solidate. Mulţi fermieri au primit cotele de pământ în diferite sec­toare ale localităţii, spre exemplu, şi prelucrarea lor devine anevoioa­să. E timpul să se bată alarma şi să se facă consolidarea terenurilor, ca să dezvoltăm o agricultură adevă­rată. Pentru a stimula agricultorii în acest sens, statul ar trebui să le ofere subvenţii care să acopere cheltuielile ce ţin de notariat şi în­registrarea terenurilor consolidate la cadastru ”, opinează Vasile Pen­telei, şef secţie Recensăminte BNS. El a mai adăugat că, de asemenea, ponderea terenurilor agricole iri­gate a scăzut simţitor, comparativ cu anii 90. Astfel, doar 63% din totalul suprafeţelor cultivate sunt irigate, pe motiv că sistemele de irigare vechi au fost demontate, iar altele noi nu s-au mai montat din lipsă de resurse financiare.

 

Agricultura, mai mult pentru consumul intern

 

Expertul în agricultură, Ion Perju, susţine că recensământul general agricol trebuia făcut cu mulţi ani în urmă, deoarece până acum se opera doar cu suprafeţele de plantaţii multianuale. „Pentru o gestionare eficientă a sectorului şi elaborarea strategiilor şi progra­melor de dezvoltare e nevoie de o statistică veridică, să nu se facă pe dibuite cum s-a practicat până mai deunăzi”, afirmă el.

Folosind datele recente, Minis­terul Agriculturii şi Alimentaţiei a prezentat la mijlocul lunii trecute Strategia de dezvoltare a agricul­turii şi mediului rural pentru anii 2014-2020, prin care statul îşi propune să crească, printre altele, competitivitatea în sectorul agro­industrial.

 

 

Experţii economici însă sunt sceptici vizavi de reuşită, argu­mentând că din cauza costurilor înalte la producere nu vom putea fi competitivi cu produsele agro­industriale importate din Turcia, Polonia sau chiar Ucraina. Ei mai susţin că deşi avem suficiente pă­mânturi, productivitatea acestora la ha este cea mai mică, compara­tiv cu ţările din UE şi asta deoare­ce investiţiile şi subvenţiile în agri­cultură sunt mici. Productivitatea sectorului agroindustrial autohton este de două-trei ori mai mică de­cât în Europa. Din acest conside­rent, agricultura Moldovei este catalogată ca fiind anemică. Drept dovadă, datele recensământului indică faptul că utilizăm agricultu­ra preponderent pentru consumul intern, 85,4% din numărul total de exploataţii sunt folosite în acest scop şi doar 5,7% au produs pen­tru vânzare.

În opinia reprezentantului Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Salar Tayyib, agricultura, în calitate de ramură principală a economiei Republicii Moldova, are nevoie de multe inovații și investiții.

”Acest proces va moderniza sec­torul agricol, care sperăm că va rezulta cu produse agricole mai competitive și va îmbunătăți co­merţul” a declarat Salar Tayyib. Oficialul a subliniat că industria vinului trebuie dezvoltată în mod special, deoarece este ramura cu care RM poate concura pe pieţele din exterior.

O altă problemă scoasă la lumi­nă de statistici este scăderea pro­nunţată a efectivului de animale şi păsări crescute. Astfel, numărul bovinelor a scăzut de cinci ori, cel al porcinelor de patru ori şi al ovinelor şi caprinelor de două ori. Şi numărul păsărilor crescute în Moldova s-a înjumătăţit.

 

 

„În mare măsură, diminuarea efectivului de animale este cauzat de insuficienţa nutreţurilor şi re­spectiv, creşterea preţurilor la nu­treţuri în ultimii ani. Sectorul zoo­tehnic este într-o suferinţă din care nu-l poate scoate nici sistemul de subvenţionare în agricultură care-i oferă 50% pentru creşterea bovine­lor”, spune Viorel Chivriga, expert independent.

Potrivit unor studii de speciali­tate, 92% din cei care se ocupă de creşterea vitelor au cel mult două vaci. Vârsta celor care se ocupă cu acest lucru este destul de înaintată şi riscăm ca peste zece ani ramura respectivă a sectorului zootehnic să dispară în totalitate, dacă nu va fi reformată radical.