În fiecare an, pe 20 iunie, potrivit Rezoluției 55/76 a Adunării Generale a ONU, din data de 4 decembrie 2000, este marcată Ziua mondială a refugiatului, care își propune să crească gradul de empatie faţă de refugiați, dar şi să îi ajute să se integreze mai ușor în comunitate.
De la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, Republica Moldova a fost tranzitată de peste 850 de mii de refugiați. Iar peste 100 de mii se mai află încă pe teritoriul Republicii Moldova. Francesca Bonelli, reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați, și-a exprimat recunoștința față de moldovenii care și-au deschis ușile pentru ucrainenii fugiți din calea războiului.
„Guvernul Republicii Moldova a reacționat extrem de bine și a ajutat refugiații, iar populația s-a dovedit a fi foarte primitoare. Solidaritatea moldovenilor a fost extrem de importantă în acele momente”, a menționat Francesca Bonelli.
La mai bine de un an de la declanșarea războiului de către Federația Rusă în țara vecină, mulți refugiați spun că în RM se simt ca la ei acasă. Pe lângă faptul că au nevoie de asistență, ei sunt cei care pot contribui la dezvoltarea societății, pot să se angajeze în câmpul muncii și să contribuie la dezvoltarea social-economică a statului gazdă, afirmă Francesca Bonelli.
Președinta Maia Sandu a dat asigurări că Republica Moldova va continua să-și ajute vecinii ucraineni, să integreze refugiații în viața socială și economică și să le ofere siguranță. „Gândurile noastre se îndreaptă către copiii, către oamenii care au fost forțați de război să plece de acasă, departe de cei dragi. E o dramă pe care noi, cei care nu am trăit-o, nu putem să ne-o imaginăm”, a afirmat șefa statului.
Sindicaliștii au fost printre primii care le-au sărit în ajutor celor care au fugit din calea războiului din Ucraina. La data de 25 februarie 2022, Comitetul Confederal al CNSM a adoptat o hotărâre cu privire la susținerea cetățenilor ucraineni refugiați din cauza războiului în R. Moldova. Conform acesteia, a fost acordat spațiu de cazare refugiaților ucraineni la sanatoriul „Nufărul Alb” din orașul Cahul, la stațiunile balneoclimaterice „Codru” din satul Hârjauca, raionul Călărași, și „Bucuria-Sind” din Vadul lui Vodă.
Zinaida Nerubașcenko (70 de ani) locuiește în municipiul Bălți de mai bine de un an, după ce s-a refugiat din regiunea Donbas, Ucraina. A plecat de acasă doar cu strictul necesar adunat într-o valiză mică. „În Donbas, e război din 2014, așa că noi trăim cu această tragedie de mulți ani. După 24 februarie 2022, s-au intensificat împușcăturile, exploziile. Era groaznic. De aceea am decis să plec. În ziua aceea, în Kramatorsk (oraș în regiunea Donbas) au fost bombardamente, au murit oameni. Era panică, oamenii plecau neștiind unde vor ajunge. Până atunci văzusem astfel de scene doar la televizor și în filme”, spune femeia.
Își amintește cu căldură cum a fost primită în Moldova: „Peste tot am fost întâmpinați cu bine, încă de la vamă ni s-a oferit apă, mâncare, ceai. Am văzut multă em-patie. Exact așa am fost primiți la Bălți, am beneficiat de mai multe ajutoare, inclusiv de la organizații internaționale. Atitudinea moldovenilor este foarte binevoitoare”.
Nu a ezitat nici o clipă când a aflat despre cursurile de limba română și a fost printre primele persoane care s-au înscris. A început a citi chiar de la primele lecții, iar acum deja înțelege, în linii mari, despre ce vorbesc oamenii în stradă.
La începutul lunii iunie, Zinaida și alte beneficiare au finalizat cursul de limba română. Fiecare a plecat acasă cu o diplomă de absolvire, cu un bagaj de cunoștințe elementare de limba română, dar și cu ferma decizie de a continua să învețe limba țării care i-a adăpostit.
