Moldova „trece pe alb”: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală

În prezent, în Republica Moldova aproximativ 192.000 de persoane lucrează în mod informal, prepon­derent în agricultură, în construcții și comerț. Aceste persoane nu be­neficiază de protecție socială și sunt expuse riscului de a se confrunta cu sărăcie extremă la bătrânețe. Drept consecință a muncii nedeclarate, în 2022 există un deficit de aproape cinci miliarde de lei la bugetul asi­gurărilor sociale, în timp ce pierde­rile fiscale totale sunt estimate la 15 miliarde de lei anual.

Pentru a susține angajatorii în proce­sul legalizării şi pentru a discuta politicile Guvernului în domeniu, la Chișinău a avut loc conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

Evenimentul a fost organizat de către Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale al Re­publicii Moldova  și Centrul Analitic Inde­pendent „Expert-Grup”, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Impactul muncii la negru în agricultură

În cadrul conferinței, reprezentanți ai instituțiilor statului, societății civile,  ai sin­dicatelor, patronatelor, organizațiilor inter-naționale, experți naționali și internaționali, și-au expus opiniile pe marginea prob-lemelor legate de fenomenul muncii nedeclarate, care sunt politicile statului în acest sens și ce măsuri se impun în acest sens.

„Am un mesaj către businessul care folosește munca nedeclarată. Știți că noi avem o abordare prietenoasă față de me­diul de afaceri, înțelegem că doar având cât mai multe afaceri de succes ne putem dezvolta, doar așa putem să ieșim din să­răcie. Suntem gata să vă ajutăm să faceți cât mai ușor tranziția de la munca ilegală la cea legală. În același timp, vrem să credem în buna-credință a mediului de afaceri și să contăm pe efortul comun în acest proces”, a spus președinta Maia Sandu, în debutul evenimentului.

Prezent la lucrările conferinței, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), s-a referit, în cadrul unui panel de discuții, la subiectul zilierilor, al muncii ne­declarate în agricultură, la cauzele acestui fenomen și la soluțiile care ar putea contri­bui la diminuarea acestuia la nivel național.

Vicepreședintele CNSM susține că Legea privind exercitarea unor activități necalifi­cate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri trebuie modificată pentru a înlătura carențele existente legate de remunera­rea muncii, cuantumul salariului minim, aspecte cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, protecția socială a zilierilor.

„În anul 2014, am participat la elabora­rea acestei legi. Ca bază s-a luat experiența României, dar și a Bulgariei, care prevedea că pentru zilieri, chiar și pentru o zi, se în­cheie un contract individual de muncă. În document erau datele părților, munca reali­zată, salariul, orele de lucru, mecanism care funcționează până în prezent. Ce a fost la noi: studiile au arătat că, după patru ani de implementare, scopul nu a fost atins. Dar el a fost acela de a reglementa activitățile și de a reduce caracterul informal al mun­cii. Legea a fost modificată recent, în iulie, dar cred că trebuie să fie operate modificări în continuare, pentru că sunt în ea noțiuni vechi. Mă refer, în situația actuală, și la sala­riul minim, la cuantumul minim garantat, la alte prevederi”, a punctat Sergiu Sainciuc.

„Legea trebuie aplicată uniform”

Șeful Delegației UE în Republica Moldo­va, Jānis Mažeiks, a relevat, în cadrul discuțiilor, că este foarte importantă aplicarea uniformă a legislației, pentru că este foarte complicat când o companie care este „pe alb” trebuie să suporte toate aceste poveri legislative și este în competiție cu o compa­nie care activează „la negru”, în economia subterană, și care are mai multe avantaje.

„Atunci când cetățenii văd cum contribuția lor se transformă în beneficii so­ciale, în viitoarea pensie, acest fapt oferă credibilitate sistemului. Noi vrem să avem mai multe locuri de muncă, salarii mai mari și mai multe persoane cu studii superioare. Doar așa vom putea opri exodul tinerilor talentați și vom crește mai dinamic econo­mia și societatea Republicii Moldova”, a de­clarat Sergiu Gaibu, ministrul Economiei al Republicii Moldova.

Potrivit lui Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, problema tre­buie abordată de la rădăcini, adică de la contribuții. „Discutăm de un an măsuri­le concrete pe care să le implementăm și care se încadrează pe două dimensiuni: cea de penalizare, monitorizare și sancționare, și cea de prevenire și stimulare a „înălbi­rii” salariilor. Pe prima dimensiune vorbim despre reforma inspecției muncii: con­solidarea și reorganizarea instituției. Au fost majorate salariile inspectorilor, trebu­ie să revizuim criteriile de risc și să stabi­lim o conlucrare mai bună între inspecția muncii și inspectoratul fiscal. Recent, am pornit un mecanism prin care vrem ca o parte din deficitul care astăzi merge din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat să fie transferat prin agenții economici. Respectiv, agenții economici vor beneficia pentru o perioadă tranzitorie de credite fiscale pentru costul adițional al „înălbirii” salariilor. Este o măsură pentru a stimula mai ales conformarea fiscală a agenților economici mici”, a conchis Marcel Spatari.

În luna iulie anul curent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova au semnat un Memo­randum de colaborare privind intenția de a coopera în cadrul campaniei naționale „Trecem pe Alb”.