Moldova secerată de cancer

Peste opt mii de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer în Republica Moldova. Situaţia este gravă în toată lumea, iar până în 2030 se aşteaptă ca peste 20 mil. de oameni să completeze această cifră de temut. Spre deosebire de ţările civilizate, unde se investeşte mult în tehnologiile noi pentru a prelungi viaţa celor diagnosticaţi cu cancer, în Moldova această diagnoză, mai ales pentru cei cu venituri modeste, sună ca o condamnare. „Fără bani nu se uită nimeni la tine!”- acesta este mesajul tuturor celor cu care am vorbit despre aspectele tratamentului în Republica Moldova a acestei maladii. Medicii, la rândul lor, au o scuză: „Lumea nu are grijă de sănătatea sa şi vin prea târziu la spital”.

 

Cancerul ca o sentinţă

 

Odată diagnosticaţi cu teribila maladie, pentru pacienţi începe o nesfârşită luptă cu boala şi mai ales cu sistemul. Spitalul e locul în care toţi îşi povestesc durerile şi din care scapă doar cei ce-şi permit să cumpere medicamente greu de găsit şi foarte scumpe.

Dora Mazur îşi aminteşte cu amărăciune de momentele prin care a trecut acum câteva luni împreună cu regretatul său soţ: „A avut cancer la plămâni. Era atât de grav, încât i s-a administrat imediat chimioterapia. Pentru că se simţea din ce în ce mai rău, ne gândeam să mergem peste hotare – în  Ucraina sau România. Medicul, însă, ne-a recomandat un preparat scump, dar care s-a dovedit a fi imposibil de găsit. Nici cunoştinţele noastre din Rusia, Italia sau Franţa nu au putut să ne ajute imediat. Într-un final, am găsit ceva analogic într-un spital din Râbniţa, care rămăsese de la un pacient.

Dar a fost prea târziu”. Femeia crede că dacă în spitale ar exista aparate mai performante dar şi remedii noi care se folosesc în toată lumea, moldovenii ar avea de luptat doar cu boala, nu şi cu sistemul.

 

„Dispunem de tot ce trebuie pentru tratamentul clasic”

 

Medicii de la Spitalul Oncologic recunosc faptul că nu dispun de ultimele tehnologii în domeniu, dar menţionează că au tot ce trebuie pentru tratamentul clasic. În opinia lor, problema cea mare este că pacienţii se adresează foarte târziu la medic şi sunt diagnosticaţi cu cancer în stadii avansate, uneori chiar cu metastaze.

 

Peste 1200 de femei se îmbolnăvesc anual în Moldova de cancer mamar şi de col uterin. Dintre acestea 40 la sută decedează pentru că maladia este depistată la stadiile avansate.

 

„Nu trebuie să ne alarmeze creşterea numărului de diagnosticuri, ci stadiul în care acestea sunt depistate. Or, cetăţenii noştri,în mare parte, se adresează la medic prea târziu, când nu mai poţi propune tratament eficient.

Unii fug de spital în favoarea tratamentelor naturiste. Apoi revin la spital, dar atunci noi nu mai putem face minuni”, spun aceştia. Aşa sau altfel, idea care pune stăpânire pe cei diagnosticaţi cu cancer e că sunt condamnaţi la scheme curative improvizate, la analize nesfârşite şi la faptul că sunt nevoiţi să stea în rând la aparate sau chiar să le fie amânat tratamentul. Cei cu bani îşi pun speranţele de tratare în ţări străine, alţii apelează cu disperare la ajutoare. Tot pentru a pleca.

 

După cinci operaţii, medicii italieni luptă în fiecare zi pentru viaţa unei moldovence. 

 

Pe doamna Galina C. o cunosc de mult timp. Imaginea sa de pe unul dintre site-urile de socializare seamănă acum mai mult cu o umbră. A fost profesoară de matematică, iar acum nouă ani a lăsat şcoala şi trei copii minori în grija celui de-al patrulea şi un bărbat căruia îi reuşea cel mai bine să cadă în depresii. A mers acolo unde se duceau să scape de nevoi majoritatea femeilor din satul său – în Italia. Se afla încă ilegal acolo când a fost diagnosticată cu cancer.

„Cu toate acestea, nu am plătit niciun bănuţ, iar operaţia nu a fost una uşoară: mi-a fos t înlăturat stomacul, reconstituit unul nou din o parte din intestin, extirpată splina, fierea şi glandele subrenale. Iau zilnic un pumn de pastile care să substituie anumite secreţii… Când m-am trezit după operaţie, toate cele trei familii la care am lucrat erau în salonul de spital, iar cei de care îngrijeam, în timpul recuperării au angajat o menajeră şi pentru  mine. Nu ştiu ce am făcut în viaţa mea, că am meritat atâta bunătate din partea acestor oameni…”, ne povesteşte femeia.

 

În Moldova aş fi murit demult!

 

Doamna Galina este foarte supărată pe ţara ei. „La un an după prima operaţie m-am întors acasă, în Moldova. Mă simţeam rău şi m-am dus la spital. A trebuit să plătesc pentru fiecare uşă ce o deschideam.

Medicul-oncolog s-a uitat la documentele ce le-am prezentat şi mi-a zis: „Ţi-ai adus aminte să vii la spital? Ştii măcar ce diagnoză ai?”. Am înmărmurit de această atitudine. Nu vorbesc de profesionalismul medicilor noştri, dar de cultura lor de comunicare…

Am revenit în Italia cu prima rută posibilă. Acum situaţia s-a agravat, sunt metastaze la ficat, la rinichi. Deja de 10 luni urmez gratuit chimioterapia care ar costa 3500 euro numai pentru o lună”, îşi aminteşte ea. Femeia crede că dacă nu ajungea în Italia, „poate de mult aş fi murit”.

Cu toate acestea, sunt şi oameni care au avut norocul să scape cu bine de această maladie. Deşi numărul lor este mic, ei spun că şi medicii din ţara noastră fac minuni în condiţiile în care sunt impuşi să activeze.

 

Potrivit datelor Institutului Oncologic, în ţara noastră rămâne îngrijorătoare situaţia privind morbiditatea prin tumori maligne. Fiecare a 12-a diagnoză stabilită în ţara noastră este cancerul. Totodată, decesele în urma tumorilor maligne ocupă locul doi, invaliditatea din cauza acestor maladii – locul trei. În structura mortalităţii prin tumori maligne în RM pe primul loc se află cancerul pulmonar, urmat de cancerul colorectal, cel stomacal, apoi cancerul glandei mamare.

 

Tu alegi cum să trăieşti!

Studiile demonstrează, că aproximativ 80-90% din cancerele umane sunt drept urmare a factorilor de mediu extern şi a modului de viaţă nesănătos:

• alimentaţia săracă în fibre vegetale (fructe, legume) şi bogată în grăsimi şi proteine, consumul exagerat de alimente prăjite sau afumate favorizează cancerul de colon, stomac, pancreas, sân, ovar, col uterin, prostată; • fumatul de ţigarete (indifferent de existenţa sau nu a filtrului şi de tipul acestuia) determină cancerul de plămâni, vezică urinară, buze, gură, faringe, laringe; fumatul de pipă determină cancerul de buze sau gură; • infecţia cu virus hepatic B sau C determină cancerul de ficat; infecţia cu papiloma virus (HPV) determină cancerul de col uterin, iar virusul Epştein-Barr – provoacă tipuri de limfom malign sau cancer nazo-faringian; • comportamentul reproductive şi sexual la fel fac parte din factorii de risc esenţiali pentru apariţia cancerului la sân sau de ovar; • radiaţiile ultraviolet (UV) determină creşterea frecvenţei cancerului de piele (în particular melanomul malign) în zonele expuse mult timp la soare, îndeosebi la persoanele blonde, cu pielea deschisă la culoare; • consumul excesiv de alcool corelează cu cancerul cavităţii bucale, faringelui, laringelui, esofagului şi ficatului, iar alcoolul şi fumatul amplifică reciproc efectele nocive.

Totodată, pentru a preveni îmbolnăvirile de cancer, specialiştii recomandă evitarea fumatului activ şi pasiv; evitarea expunerii îndelungate la soare; alegerea unei diete sănătoase bogată în fructe şi legume şi reducerea cantităţii de grăsimi; evitarea consumului de alcool; practicarea zilnică a exerciţiilor fizice – cel puţin 30 de minute de mişcare şi optimismul ca o condiţie obligatorie!