Moldova se grăbește să îmbătrânească: Sistemul de pensii, gata să sară în aer

Republica Moldova nu este imună la tendințele generale de îmbătrâni­re care se atestă în Europa și Asia Centrală, iar acest lucru amenință cu prăbușirea sistemului de pensii. Statisticile sunt sumbre, în condițiile în care până în anul 2020, din cauza tendințelor de îmbătrânire și a celor demografice, se prognozează că moldovenii ar putea rămâne fără pensii. Raportul dintre contribuabili și pensionari va fi de unu la unu.

 

Este concluzia experţilor în economie Co­rina Gaibu și Victor Ursu, formulată într-o dezbatere online care a avut loc recent la IDIS ,,Viitorul”.

,,Sistemul public de pensii din Republica Moldova nu este unul durabil, nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere social. În timp ce Bugetul asigurărilor soci­ale de stat înregistrează un deficit structural de circa 1% din PIB, iar cheltuielile totale constituie circa 11% din PIB (un nivel des­tul de ridicat, comparativ cu țările din regi­une), pensia medie nu acoperă minimul de subzistență, iar raportul dintre pensia și sa­lariul mediu este cel mai mic din regiune”, a spus Victor Ursu.

Potrivit lui Ursu, trebuie să fie găsit un echilibru al sistemului bugetar-fiscal și so­cial, deoarece pensia medie pentru limita de vârstă din Republica Moldova este cea mai mică din Europa şi acoperă doar 58-60% din minimul de subzistență. Doar 3-4% din­tre moldoveni sunt asigurați cu cele necesa­re, restul existând la limita sărăciei.

 

Fondurile private de pensii, necesare

 

La rândul său, Corina Gaibu a menționat că situația nu poate să continue la nesfârșit, pentru că anual cresc injecțiile financiare ale statului în Bugetul asigurărilor sociale. Pentru a ameliora situația, este nevoie de crearea fondurilor private de pensii cu sti­mulente fiscale, astfel încât fiecare persoană care muncește să-și creeze propria pensie din cotizațiile plătite pe parcursul vieții. În felul acesta,  fiecare va beneficia de pensia pentru care a cotizat, iar sistemul de pensii nu se va afla sub presiune.

Potrivit ei, fondurile private de pensii, deși sunt prevăzute de legislație, nu vor funcționa în Moldova, pentru că sunt o se­rie de capcane care limitează activitatea lor. Pe de o parte, este oferită posibilitatea ca 15% din venitul contribuabililor să fie scu­tit de impozite, în cazul în care este vărsat într-un fond de pensii, dar acești bani sunt impozitați când sunt ridicați.

„De asemenea, dacă contribuţiile sociale care se achită în Bugetul asigurărilor socia­le de stat în vederea formării viitoarei pen­sii sunt scutite de toate impozitele, banii pe care i-am transfera la fondurile nestatale de pensii, adică 15% din veniturile obţinute,  sunt scutiţi doar de impozitul pe venit. Ia­răşi, este o inechitate. Mai sunt şi altele”, a  specificat Corina Gaibu.

Participanţii la dezbatere au indicat şi faptul că 

unele persoane, cum ar fi poliţiş­tii şi funcţionarii publici, se pensionează la o vârstă mai tânără decât, de exemplu, pe­dagogii sau medicii. Pensiile lor, dar şi ale judecătorilor, sunt mult mai mari pentru că legislaţia prevede calcularea acesteia la cota de 75% din salariu. Formula de clacul în ca­zul altor pensionari de vârstă este mai puţin atractivă.

În concluzie, participanţii la dezbatere au pledat pentru reformarea cât mai curând posibil a sistemului de pensii.

Chiar dacă în ultimii zece ani pensiile s-au mărit cu aproximativ opt sute de lei, acestea nu reuşesc să acopere minimul de subzis­tenţă, arată datele statistice oficiale.

În intervalul 2006-2016, pensiile din Re­publica Moldova au evoluat de la mărimea medie de 383,2 lei, cât au fost în anul 2006, până la 1165,2 în 2016.

În acest an, minimul de subzistență pen­tru un pensionar constituie 1523,6 lei, iar pensia lunară medie este de 1165,2 lei.

 

Semnal de alarmă

 

Potrivit lui Sergiu Sainciuc, vicepreşedin­te al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, situația sistemului de pensii la momentul actual reprezintă una dintre cele mai importante probleme de ordin social-economic, iar acest sistem propune pensio­narilor un nivel de asigurare destul de mo­dest.

,,Pensiile plătite pensionarilor, invali­zilor, altor categorii de persoane inapte de muncă nici pe departe nu le asigură un trai decent. Rata medie de înlocuire a salariului cu pensia este în permanentă scădere. Dacă, în anul 2012, acest indicator constituia 28,4%, apoi în anul 2015 – doar 25,8%. Este în descreștere și raportul dintre persoanele ocupate în economie în baza unui contract individual de muncă și pensionari, care la momentul de față constituie 1,2. Transfe­rurile de la bugetul de stat la bugetul asigu­rărilor sociale de stat pentru plata pensii­lor sunt considerabile. Pentru anul curent, aceste transferuri constituie peste 1,1 miliar­de lei. Toți acești indicatori denotă faptul că sistemul de asigurări sociale de stat nu este sustenabil  și el urmează a fi reformat. Iar reforma urmează să asigure ca pensia medie pentru limită de vârstă să fie nu mai mică decât minimul de existență”, a spus, pentru  ,,Vocea poporului”, Sergiu Sainciuc.

 

Cum va fi reformat sistemul

 

Prin dispoziția prim-ministrului Pavel Filip, s-a instituit un grup de lucru pentru a elabora conceptul de reformă a sistemului de pensii din Republica Moldova. Scopul principal este formularea unei viziuni unice de reformare a sistemului actual, argumen­tarea și formularea intervențiilor necesa­re pentru asigurarea unui sistem de pensii echitabil, sustenabil și transparent.

„Prin acțiunile propuse, vrem să asigu­răm funcționalitatea unui sistem de pen­sii sustenabil, în primul rând din punct de vedere financiar. Astfel, vom interveni cu măsuri de politici menite să contribuie la creșterea numărului de contribuabili și sti­mularea persoanelor să rămână cât mai în­delungat în câmpul muncii prin recalcularea pensiilor persoanelor care continuă activita­tea de muncă după stabilirea pensiei. Toți angajații, inclusiv cei din structurile de forță (MAI, MA, SIS, DIP, SPPS, CNA), vor fi obligați să participe la sistemul asigurărilor sociale”, a declarat ministrul Muncii, Pro­tecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraș.

Totodată, ministrul a subliniat că un alt obiectiv al conceptului de reformă constă în reducerea inechităților din sistem prin uni­ficarea modalității de calculare a pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetățeni (deputați, membri de Guvern, funcționari publici, aleși locali, judecători, procurori) și excluderea ,,stagiului special” din sistemul public de asigurări sociale.

Acțiunile cu un impact social se referă la sporirea beneficiilor prin modificarea for­mulei de stabilire a pensiei pentru asigu­rarea interdependenței dintre contribuțiile sociale și mărimea pensiei, precum și valori­zarea venitului obținut în trecut. De aseme­nea, beneficiarilor pensiilor pentru limită de vârstă și dizabilitate li se va acorda pensia de bază.

Șefa Direcției politici de asigurări sociale din cadrul MMPSF, Nelea Rusu, a subliniat: ,,Pentru a spori transparența sistemului, va fi instituit calculatorul on-line de determi­nare a cuantumului pensiei, care va reduce birocrația din sistem și va permite tuturor cetățenilor să-și calculeze în mod individual mărimea pensiei lor”.

Caracterul inovator al proiectului de re­formă vine să acorde noi atribuiții Casei Naționale de Asigurări Sociale prin prelua­rea funcției de stabilire și plată a pensiilor structurilor de forță. Acest lucru presupune instituirea unei singure instituții de stat abi­litată cu funcții de stabilire a tuturor tipuri­lor de pensii.

Pentru moment, grupul de experți lucrea­ză la definitivarea proiectului de lege menit să asigure implementarea prevederilor con­ceptului de reformă.