20 November 2024
Chisinau
Social

„Moldova-Business-Sind”, la o etapă de răscruce în activitatea sa

Loading
Social „Moldova-Business-Sind”, la o etapă de răscruce în activitatea sa
„Moldova-Business-Sind”, la o etapă de răscruce în activitatea sa
Vocea poporului

Federația Sindicală din Republica Moldova „Moldova-Business-Sind” a organizat, joi, 24 noiembrie, la Institutul Muncii, o masa rotundă, la care au participat în jur de 30 de persoane. La eveniment s-a discutat despre activitatea sindicală și economia neformală, dar s-a făcut și o retrospectivă a situației din țară și din lume la acest capitol.

Ținând cont de faptul că Republica Mol­dova a trecut pe deplin la economia de piață, bazată pe businessul mic și mijlociu, care formează clasa de mijloc în toată lumea și contribuie astfel la reducerea sărăciei, tre­buie să remarcăm că condițiile sociale ale oamenilor s-au schimbat radical în ultimul timp.

În țara noastră au fost pornite multe afa­ceri noi în sectoarele de producție, comerț și servicii de către oameni care se bazează, în principal, pe propriile forțe, care învață din propriile greșeli și se adaptează la condițiile existente și la legile în vigoare. Acest dome­niu al economiei are întotdeauna nevoie de sprijinul statului. În prezent, situația politi­că instabilă, pandemia și criza economică, războiul din Ucraina și creșterea inflației au un impact negativ asupra dezvoltării secto­rului respectiv. Întreprinderilor mici le este din ce în ce mai greu să supraviețuiască atât în zonele rurale, cât și în cele urbane.

Cu părere de rău, R. Moldova se confruntă cu probleme economice și sociale majore, cum ar fi: migrația masivă a forței de muncă, lipsa de resurse umane în aproape toate profesiile, extinderea economiei infor­male, rata scăzută a natalității, îmbătrânirea populației și altele.

 

Mișcarea sindicală globală acordă o atenție sporită lucrătorilor din economia informală

 

Situația dificilă a salariaților din între­prinderi (salarii mici și, în același timp, tarife mari la serviciile comunale, juridice, medi­cale și de altă natură, rate ridicate ale cre­ditelor, prețuri mari la produsele alimentare etc.) ne determină pe noi, sindicaliștii, să luptăm pentru apărarea drepturilor legale ale salariaților, contribuind la asocierea lor în comitete și organizații sindicale. Prin ur­mare, în activitățile noastre de zi cu zi ne străduim să lucrăm cu activiștii și membrii de sindicat, astfel încât să acordăm mai multă atenție problemelor legate de drep­tul muncii. Informându-i pe oameni că, prin aderarea la sindicat, au posibilitatea de a fi protejați, este important ca aceștia să vadă în sindicat o organizație care poate lua ati­tudine împotriva lezării drepturilor lor.

Un sindicat nu înseamnă doar bilete de tratament la sanatoriu, cadouri de Crăciun… mai important e că el asigură protecția fie­cărui om al muncii în faţa ilegalităților din domeniul raporturilor de muncă, legate de condițiile de muncă, pentru binele sănătății lor. Așa a fost și așa ar trebui să fie mereu. Este trist când activitatea sindicală se rezu­mă la un sprijin informațional și la colecta­rea cotizațiilor de membru.

În ultima perioadă, mișcarea sindicală globală a acordat o atenție sporită persoa­nelor care lucrează în economia informa­lă, al căror număr tinde să crească în urma pandemiei și a crizei economice mondiale. Problemele din domeniul muncii și încăl­cările drepturilor sociale se referă în mare parte la sectorul economiei informale, care reprezintă un mare câmp de acțiune pentru sindicatul nostru prin organizarea și sindica­lizarea acestor persoane, convingându-le că au dreptul la protecție socială și la o muncă decentă.

De mai mulți ani, Federaţia Sindicală „Moldova-Business-Sind” este unul dintre cei 56 de membri ai organizaţiei internaţi­onale StreetNet. 20 de ani de experiență de lucru cu lucrătorii din economia informală în diferite colțuri ale lumii și de susținere a organizațiilor afiliate (inclusiv în cazul nostru) merită o apreciere specială pen­tru echipa puternică a organizației internaționale.

StreetNet International a fost lansată oficial la 14 noiembrie 2002. În acea zi, în Durban, Africa de Sud, a fost creată o alianță a vânzătorilor stradali, formată din organizații membre (uniuni, cooperative sau asociații) care reunesc în mod direct vânzători din stradă și din piață și vânzători ambulanți.

Această lansare a fost rezultatul a trei ani de pregătire pentru constituirea StreetNet ca organizație. În 2001 și 2002, au avut loc trei conferințe regionale, în cadrul cărora principalul subiect de discuție a fost nece­sitatea de a crea o federație internațională a vânzătorilor ambulanți și a vânzătorilor din piețe.

Dar cea mai mare influență a exercitat-o organizație care revoluționase asocie­rea lucrătorilor din economia informală cu 30 de ani mai devreme: Asociația femei­lor care desfășoară activități independente (SEWA), înființată în India în 1972. SEWA a început să reunească femeile care lucrau în economia informală și a fost creată ca un sindicat, ceea ce a reprezentat o inovație unică, ce a contrazis viziunea tradițională conform căreia numai cei care aveau un an­gajator formal puteau fi recunoscuți ca lu­crători.

Înainte de începerea pregătirii de trei ani a StreetNet, la începutul anilor ‘90, o sindicalistă cu experiență, Pat Horn (fondatoarea StreetNet International), a văzut o nevoie clară de solidarizare internațională între organizațiile de lucrători din economia informală, deoarece acestea nu erau recu­noscute de sindicatele oficiale. Ea s-a adre­sat la SEWA și a pus la punct colaborarea. Apoi, după o evaluare a activității organizațiilor existente în întreaga lume care reprezentau vânzătorii stradali și pe cei din piață și vânzătorii ambulanți, a fost organiza­tă o întâlnire internațională la Bellagio, Italia, în 1995, la care au participat reprezentanți din 11 țări care se ocupau de organizarea acestor vânzători. Anume aici s-a născut ideea de a crea StreetNet.

 

Problemele cu care se confruntă vânzătorii stradali

În cadrul reuniunii de la Bellagio au fost identificate principalele probleme cu care se confruntă vânzătorii stradali și alți comercianți informali din întreaga lume: hărțuirea de către poliție, evacuarea din spațiile comerciale, nerecunoașterea de către autorități. Identificând punctele co­mune, cum ar fi lipsa securității la locul de muncă și necesitatea creării unei federații a comercianților informali pentru a construi o solidaritate internațională, grupul a decis să creeze StreetNet.

Lansarea StreetNet International în 2002, ca rezultat al tuturor acestor procese, a avut loc în prezența reprezentanților din trei regiuni (Africa, Asia și America), în confor­mitate cu politicile interne care demon­strează angajamentul organizației față de democrația internă, participarea și leader­ship-ul femeilor. Rezoluțiile fondatoare se axează pe politica organizațională privind clasa și genul, sustenabilitatea și autonomia financiară. StreetNet are, de asemenea, un Cod de conduită pe care toți membrii săi afiliați trebuie să îl respecte.

În 2003, în cadrul unei conferințe internaționale privind organizarea lucrătorilor din economia informală, care a avut loc la Ahmedabad, India, a fost creat un Comitet internațional de coordonare pentru organi­zarea lucrătorilor din economia informală, format din StreetNet, SEWA, Congresul Sin­dicatelor Vânzătorilor din Ghana, Congresul Muncitorilor din Nigeria și Confederația Sindicatelor Muncitorilor Americani. Aceas­tă structură a fost creată pentru a în­frânge rezistența la nivelul organismelor internaționale împotriva unor organizații care îşi desfășoară activitatea în diferite locații și pentru a determina mișcarea sin­dicală să adopte o atitudine pozitivă față de colaborarea cu organizațiile membre ale lu­crătorilor din economia informală.

În 2004, StreetNet a fost acreditată de OIM și invitată să participe la Conferința Internațională a Muncii pe picior de egalita­te cu sindicatele internaționale.

Înființarea StreetNet și acceptarea acesteia de către mișcarea sindicală internațională a reprezentat un impuls pentru conti­nuarea activității organizației în acest sec­tor, după modelul sindicatelor democratice. StreetNet a devenit o organizație de pionie­rat pentru comercianții informali la nivel lo­cal și național, deoarece le-a permis acestora să devină mai puternici și să creeze structuri democratice, să coopereze între ei și să își consolideze vocea la nivel internațional.

Din momentul creării StreetNet, vânzătorii stradali au devenit mai organizați, mai uniți și și-au făcut loc în agenda globală pen­tru problemele lor. Ei materializează mottoul StreetNet: „Nimic pentru noi fără noi!”.

În urma unei decizii a Consiliului aces­tei organizații internaționale, în 2018, în R. Moldova a fost creat un Centru Regio­nal de Coordonare pentru Europa de Est și Asia Centrală, în baza Federaţiei Sindicale „Moldova-Business-Sind” și a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Regi­unea include organizații afiliate din Ucraina, Belarus, R. Moldova, Kîrgîzstan, Georgia și Azerbaidjan. Principala sarcină a centrului de coordonare este schimbul de informații între organizațiile membre, precum și moni­torizarea punerii în aplicare a deciziilor Con­siliului StreetNet.

Creată în noiembrie 1989, Federaţia Sindi­cală „Moldova-Business-Sind” sărbătorește în acest an o nouă aniversare, trecând printr-o perioadă dificilă de reorganizare a activității sale, pe care a desfășurat-o de-a lungul anilor.

 

Tamara BODNARI, președintă a Federației Sindicale „Moldova-Business-Sind”

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand