Modificările la Codul muncii, discutate la o reuniune a sindicaliștilor din comunicații

Foto: fscm.md

Federația Sindicatelor din Comunicații a organizat, re­cent, o masă rotundă, în cadrul căreia s-a discutat des­pre modificările și completările la Codul muncii, care au intrat în vigoare la 18 decembrie 2015. La  eveniment au participat președinți și membri ai comitetelor sindicale din organizațiile membre ale FSCM, cărora le-au explicat de­talii privind modificările la Codul muncii Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, Ion Preguza, șeful Departamentu­lui juridic al CNSM, și Ion Pîrgaru, președintele FSCM.

De asemenea, s-a vorbit și des­pre proiectul de lege ce vizează ajustarea legislaţiei naţionale la practica internaţională în domeniul raporturilor de muncă, apro­bat de guvern pe 3 februarie cu­rent. S-a propus completarea Co­dului muncii cu prevederi care obligă angajatorul să informeze salariaţii angajaţi pe o perioadă determinată despre posibilitatea accederii lor la funcţii permanente. Totodată, informaţia cu privire la disponibilitatea posturilor vacante trebuie făcută publică şi accesibilă fiecărui angajat din instituţie. Po­trivit Guvernului, decizia are drept scop ajustarea legislaţiei naţionale la directivele europene şi face par­te din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM–UE în perioada 2014-2016. Noile amendamente vor intra în vigoare după aproba­rea acestora de către Parlament.

„Dar să nu ne îndepărtăm prea mult de subiectul de astăzi, adică de tema evenimentului organizat de FSCM: atuurile și lacunele nou­lui Cod al muncii. Rolul nostru pri­mordial este de a apăra și a proteja drepturile și interesele membrilor de sindicat. Am organizat aceas­tă masă rotundă pentru ca liderii sindicali din teritoriu să cunoască ultimele modificări ce se referă la legislația muncii, informând, ast­fel, salariații de la întreprinderile unde activează”, a subliniat Ion Pîrgaru, președintele FSCM.

Raporturile de muncă, în permanentă schimbare

Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, s-a referit la necesitatea perfecționării permanente a Codu­lui muncii. „În legea care a intrat în vigoare s-au introdus cele mai im­portante norme care perfecționează raporturile de muncă. Cunoaștem cu toții că raporturile de muncă sunt în permanentă schimbare. La baza Codului muncii stau două principii: principiul normativ (tot ce e inclus în Codul muncii sunt garanții minime de stat) și princi­piul contractual (dreptul nostru, al partenerilor sociali, al sindicatelor, patronatelor etc., să negociem și să aprobăm prin Convenții colective noi garanții în domeniul legislației muncii)”.

Vicepreședintele CNSM a ac­centuat faptul că sindicatele i-au explicat premierului că nu e ne­cesar 

de elaborat un nou Cod al muncii, din simplul motiv că cel actual este elaborat în baza stan­dardelor internaționale ale muncii, a convențiilor OIM, pe care țara noastră le-a ratificat. Sindicate și-au arătat disponibilitatea de a con­tinua perfecționarea Codului mun­ci. „Noi, sindicaliștii, niciodată nu vom accepta formula cerută de pa­tronate ca normele de protecție a salariaților să fie diminuate. Codul muncii are un echilibru între drep­turi și obligații ale salariatului și ale angajatorului. Suntem gata să purcedem în continuare la discuții privind perfecționarea normelor incluse în acest cod. Vom depune toate eforturile pentru ca legislația muncii să fie perfecționată”, a menționat Sergiu Sainciuc.

În context, Ion Preguza, șeful Departamentului juridic al CNSM, a comunicat despre cele mai recen­te modificări la legislația muncii, despre acțiunile CNSM în direcția protecției drepturilor membrilor

săi și s-a referit la unele particulari-tăți ce țin de relațiile de muncă.

Printre cele mai esenţiale sunt modificările ce vizează contractul colectiv de muncă şi anume modi­ficarea alin. (7) a art. 33 din Codul muncii (CM), potrivit căruia „sub incidenţa contractului colectiv de muncă încheiat pe unitate în an­samblu cad salariaţii unităţii, ai filialelor şi ai reprezentanţelor acesteia, care au împuternicit re­prezentanţii lor să participe la ne­gocierile colective, să elaboreze şi să încheie contractul colectiv de muncă în numele lor”.

Contractul de muncă pe durată determinată, un mod de eschivare de la  garantarea

drepturilor salariaţilor

Adrian Lungu, jurist la FSCM, a explicat, de asemenea, referin­du-se la art. 54 din CM, că s-au adăugat două aliniate (4) şi (5), potrivit cărora „se interzice înche­ierea contractelor individuale de muncă pe durată determinată în scopul eschivării de la acordarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute pentru salariaţii angajaţi pe durată nedeterminată. Contractul indivi­dual de muncă încheiat pe durată determinată în lipsa unor temeiuri legale, constatată de Inspectoratul de Stat al Muncii, se consideră în­cheiat pe durată nedeterminată”.

Totodată, art. 55 din CM a fost completat cu încă trei cazuri în care contractul individual de mun­că poate fi încheiat pe durată de­terminată:

„k1) pentru perioada implemen­tării unui proiect investiţional sau a unui program de asistenţă tehni­că şi financiară;

k2) pentru efectuarea unor lu­crări legate de majorarea volu­mului de producţie sau de servicii prestate, al căror caracter tempo­rar (până la un an) poate fi argu­mentat de angajator;

k3) cu persoanele care se anga­jează la unităţile create pentru o perioadă determinată”.

Codul muncii a fost completat cu un nou articol 82¹, privind ,,în­cetarea contractului individual de muncă prin acordul scris al părţi­lor”.

Alin. (4) al art. 85 din CM a fost modificat astfel: ,,timp de 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii de demisie, salariatul are dreptul să-şi retragă cererea sau să depună o nouă cerere, prin care să o anuleze pe prima. În acest caz, angajatorul este în drept să-l elibe­reze pe salariat numai dacă, până la retragerea (anularea) cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu un alt sala­riat în condiţiile CM”.

Prin modificările operate la art. 87 din CM au fost reduse cazuri­le în care concedierea salariaţilor membri de sindicat poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului (organizatorului) sindi­cal din unitate şi anume în urmă­toarele cazuri:

– art.  86 alin. (1) lit. c) ,,redu­cerea numărului sau a statelor de personal din unitate”;

– art. 86 alin. (1) lit. e) „con­statarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca urmare a califi­cării insuficiente, confirmate prin hotărâre a comisiei de atestare”;

– art. 86 alin. (1) lit. g) ,,încăl­carea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate sancţiuni disciplinare”.

Totodată, prin modificarea alin. (4) al art. 87, ,,organele sindica­le (organizatorii sindicali) își vor comunica acordul sau dezacordul (opinia consultativă) argumentat în scris privind concedierea sala­riatului în termen de 10 zile lucră­toare de la data solicitării acordu­lui (opiniei consultative) de către angajator. În cazul în care răspun­sul nu a fost primit de angajator în acest termen, acordul organului respectiv se prezumă”.

Prin modificările operate la art. 120 alin. (1) din CM, a fost schim­bată durata concediului neplătit. Astfel, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplă­tit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre). În redacţia veche, dura­ta concediului neplătit era de până la 60 de zile calendaristice.

CM a fost completat cu un nou articol art. 252¹ ,,Garanţii pentru persoanele care educă un copil cu dizabilităţi”. Potrivit noului articol, ,,Unuia dintre părinţii (tutorelui, curatorului) care educă un copil cu dizabilități i se va acorda supli­mentar, în baza unei cereri scrise, o zi liberă pe lună, cu menţinerea salariului mediu din contul anga­jatorului”. Acestea au fost doar o parte dintre modificările la Codul muncii, discutate și analizate de sindicaliștii din FSCM în cadrul mesei rotunde.